[go: up one dir, main page]

Jump to content

Aritmètica

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.


Articulu in logudoresu

S'aritmètica est unu campu de sa matemàtica chi istùdiat sas propriedades elementares de tzertas operatziones cun sos nùmeros, in ispètzia sos nùmeros intreos.

Operatziones aritmèticas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas operatziones aritmèticas traditzionales sunt additzione, sutratzione, multiplicatzione e divisione, mancari a bortas sos istudiosos pòngiant in sa dicsiprina finas operatziones prus adelantadas comente e s'innartziamentu a podèntzia, s'estratzione de raighina, sos logaritmos e s'impreu de sas percentuales. Sos càrculos aritmèticos cherent fatos respetende s'òrdine de sas operatziones.

Sa paràula aritmètica la impreamus finas cando chistionamus de sa teoria de sos nùmeros. Custa istùdiat sas propriedades de sos 'intreos' umpare a sos 'nùmeros primos', sa pratzilidade, e sas solutziones intreas de sas ecuatziones, chi sunt argumentos chi sunt creschende a lestru in sa matemàtica moderna. Inoghe incontramus su teorema fundamentale de s'aritmètica e sas funtziones aritmèticas.

Imparamentu de s'aritmètica in s'iscola italiana

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In generale in s'iscola de sos pitzinnos sos mastros imparant sos algoritmos de càrculu manuales pro fagher sas bator operatziones in s'umpare de sos nùmeros naturales e de sos nùmeros ratzionales positivos in sa forma deghimale; in sas de sos pitzocheddos sos algoritmos de custas operatziones matessi fatas cun fratziones e introduint s'umpare de sos nùmeros ratzionales e su de sos nùmeros reales.

Semper sos pitzocheddos istùdiant sas operatziones de innartziamentu a podèntzia, de estratzione de raighina, de pratzidore comunu mannu e de multiplu comunu piticu. Umperaiat a imparare s'algoritmu manuale de estratzione de raighina cuadrada, ma como non lu faghent semper, ca medas professores preferint a imparare s'impreu de sas tàulas numèricas o su de su carcoladore tragaditzu. Sos istudiantes imparant finas a aprossimai sos resurtados.

In sas iscolas de sos pitzocos istùdiant sos logaritmos; inoghe puru sunt passados dae s'imparu pro impreare su règulu carculadore a su de su carculadore o de s'elaboradore. Ambaduas custas ainas las impreant meda cando finint sos istùdios pro fagher càrculos numèricos.