suge

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

Din latină sugere.

• AFI: /ˈsu.ʤe/

Conjugarea verbului (se) suge
Infinitiv	a (se) suge
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) sug
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) sugă
Participiu	supt
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță.

   Pruncul suge lapte de la sân.

2. a sorbi un lichid, un suc etc.

   Albina suge nectarul florilor.

   Șarpele îi suge sângele.

3. a dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte puțin.

   Suge o bomboană.

4. a trage în piept, a aspira.

   A suge din ciubuc.

   A suge din țigară.

5. (depr.) a goli conținutul unui vas; a bea.
6. (fam.) a fi bețiv.
7. (despre un corp poros) a absorbi lichide.
8. (fig.) a stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei.
9. (v.refl.) (despre ființe) a fi tras la față, a slăbi.

• 1: (înv.) zbea
• 2: sorbi, (pop.) bea
• 7: absorbi

• sugătură
• sugere
• supt
• suptoare
• suptură

• A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie
• A-și suge de sub unghii = a fi foarte zgârcit
• A suge (pe cineva) până la măduvă = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci
• A suge sângele cuiva (sau din cineva) = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva
• Suge-bute = calificativ depreciativ atribuit unei persoane care are patima băutului

Din suge.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru suge.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru suge.

• 2: (rar) sugi

• DEX online

---

(dansk)

Din vechea limbă norvegiană súga.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. a suge

---

(norsk)

Din vechea limbă norvegiană súga.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. a suge

• sutte, patte

• sug