RM-51

Istoric operațional
Raketomet vzor 1951
RM-51 expus la muzeul național al istoriei militare din Sofia, Bulgaria.
Tip	Aruncător de proiectile reactive
Loc de origine	Cehoslovacia
În uz	1956-sfârșitul anilor 1990
Folosit de	Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, Cuba, Egipt, Libia, România.
Istoric producție
Proiectant	Skoda, Zbrojovka Brno și VTÚ
An proiectare	1949-1956
Producător	Skoda
Variante	vz. 51, M-51
Date generale (M-51)
Greutate	7,575 tone (fără muniție) 10,330 tone complet echipat
Lungime	7 m
Lățime	2,380 m
Înălțime	2,180 m
Echipaj	6 artileriști

Proiectil	rachete ORNNG cu focos NZ-60V
Greutate proiectil	24 kg
Calibru	130 mm
Număr țevi	32 (4 rânduri)
Câmp de tragere vertical	+50º/0º
Câmp de tragere orizontal	240º (120º stânga/dreapta)
Cadență de tragere	32 de proiectile în 12,4 secunde + ~2 minute reîncărcarea
Viteză inițială	420 m/s
Bătaie maximă	8,2 km

Viteză maximă	40 km/h (drum) 10 km/h (teren accidentat)
Modifică text

RM-51 (Raketomet vzor 1951, în cehă: lansatorul de rachete model 1951), este un aruncător de proiectile reactive dezvoltat de către Cehoslovacia la începutul anilor 1950. Sistemul consta într-un lansator cu 32 de tuburi montat pe șasiul unui camion Praga V3S cu tracțiune integrală (6×6). Aruncătorul RM-51 a fost exportat și în alte variante care foloseau camionul de fabricație sovietică ZiS-151/ZIL-157 sau camionul de fabricație austriacă Steyr 680 M3.

Istorie

Aruncătorul de proiectile reactive R-2 expus la Muzeul Militar Național.

Aruncătorul de proiectile reactive a fost proiectat în Cehoslovacia după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către firmele Skoda, Zbrojovka Brno și VTÚ (vojenskę technickę ústav, Institutul de Tehnică Militară). În 1949, diametrul rachetelor a fost limitat la două opțiuni: calibrul 130 mm (denumit RK-2) și 210 mm (denumit RK-3). Prototipul rachetei RK-2 a fost terminat la începutul anului 1950. Proiectul a fost la un pas de a fi oprit de către URSS, din cauza sistemului diferit de lansatoarele sovietice Katiușa. În cele din urmă, proiectul a putut fi reluat, iar sistemul a intrat în dotarea armatei cehoslovace în luna mai a anului 1952. Pentru platforma de transport au fost testate mai multe variante, precum un afet cu două roți, un transportor blindat OT-810 (o variantă a transportorului blindat german SdKfz 251 fabricată de Cehoslovacia după război) și camionul de fabricație americană Studebaker. În cele din urmă, a fost ales camionul Praga V3S cu trei punți și tracțiune integrală (6×6). Pe 9 mai 1956, lansatorul de rachete, denumit oficial Raketomet vzor 1951 a fost prezentat publicului.

Utilizare în România

RM-51 a intrat în dotarea Armatei Române după anul 1956, fiind denumit oficial R-2. Sistemele de artilerie reactivă erau organizate în divizioane a câte 12 aruncătoare, fiind alocate Brigăzii 74 Obuziere Roman și Brigăzii 175 Aruncătoare Galați.^[1] În 1967, Comandamentul Artileriei Forțelor Armate (CAFA) a luat decizia menținerii în uz a instalațiilor de lansare R-2 de calibrul 130 mm, în ciuda achiziționării sistemului sovietic de artilerie reactivă BM-21 GRAD. Aruncătoarele R-2 foloseau inițial camionul ZiS-151, înlocuit ulterior cu modelul ZIL-157.^[2]

Utilizatori

Cehoslovacia a exportat lansatorul de rachete RM-51 în următoarele țări^[3]:

Austria - 18 livrate în 1964, denumite M51, sistemul de lansare era montat pe șasiul camionului Steyr 680 M3 (6×6)^[4].
Bulgaria - 24 livrate în 1963
Cuba - 20 livrate între 1965-1966
Egipt - 50 livrate între 1957-1958
Libia - 36 livrate între 1976-1977
România - 58 livrate între 1956-1965

Note

^ Artileria română în date și imagini, pag. 136
^ „Janes.com”. Arhivat din original la 9 mai 2012. Accesat în 9 aprilie 2011.
^ „Stockholm International Peace Research Institute”. Arhivat din original la 14 aprilie 2010. Accesat în 13 aprilie 2011.
^ Brassey's, p. 114-115

Bibliografie

en Christopher Chant, A compendium of armaments and military hardware, Routledge, 1987, ISBN 0710207204
en Christopher F. Foss, Artillery of the World, ISBN 0-7110-0505-2
en Franklin D. Margiotta, Brassey's encyclopedia of land forces and warfare, Brassey's, 1996, ISBN 157488087X
ro Stroea, Adrian, col. conf. univ. dr., Băjenaru, Gheorghe, lt. col, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010, ISBN 978-606-524-080-3

Legături externe

Descriere în slovacă și un album de fotografii Arhivat în 20 decembrie 2015, la Wayback Machine. Situl vojenskatechnika.sk
Descriere în cehă și fotografii Situl valka.cz

[1] Artileria română în date și imagini, pag. 136

[2] „Janes.com”. Arhivat din original la 9 mai 2012. Accesat în 9 aprilie 2011.

[3] „Stockholm International Peace Research Institute”. Arhivat din original la 14 aprilie 2010. Accesat în 13 aprilie 2011.

[4] Brassey's, p. 114-115

[1]

[2]

[3]

[4]