Juliusz Słowacki

Juliusz Słowacki
Date personale
Născut	4 septembrie 1809[2][3][4][5][6] Kremeneț, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus[7]
Decedat	3 aprilie 1849 (39 de ani)[2][6][8][9][10] Paris, Franța[11][7]
Înmormântat	cimitirul Montmartre[*]​ Catedrala Wawel
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Părinți	Euzebiusz Słowacki[*]​ Salomea Słowacka[*][[Salomea Słowacka ((1792-1855))|​]]
Cetățenie	Imperiul Rus  Monarhia din Iulie  A Doua Republică Franceză  Polonia
Etnie	polonezi
Ocupație	poet diplomat traducător dramaturg scriitor filozof
Limbi vorbite	limba poloneză[8][12]
Activitate
Studii	Universitatea din Vilnius
Limbi	limba poloneză
Patronaj	Universitatea din Vilnius
Opere semnificative	Kordian[*][[Kordian |​]] Balladyna[*][[Balladyna |​]]
Influențe Andjei Toveanski[*][[Andjei Toveanski (Polish philosopher and Messianist religious leader (1799–1878))|​]] Adam Mickiewicz Jakub Wujek[1]
Semnătură
Modifică date / text

Juliusz Słowacki (n. 4 septembrie 1809, Kremeneț, Ucraina, d. 3 aprilie 1849, Paris, Franța) a fost un poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze. Operele sale sunt caracterizate de misticism și prezintă multe legături atât cu literatura orientală, cât și cu mitologia și cultura păgână a popoarelor slave care au locuit pe teritoriul Poloniei.

Juliusz Słowacki s-a născut la data de 4 septembrie 1809 în Volînia, într-o familie de intelectuali polonezi. A studiat dreptul penal și civil la Universitatea din Wilno, în cadrul Facultății de științe morale și politice, iar din 1828 a funcționat ca practicant la Direcția generală de control a Ministerului de finanțe. Debutul literar are loc cu poemul „Szanfary” (1829), urmat de „Hugo” (1829), „Arabul” (1830), „Călugărul” („Mnich”, 1830), „Jan Bielecki” (1830) etc. În toiul insurecției (1830-1831), publică importante creații lirice în care militează pentru eliberarea Poloniei de sub dominație țaristă: „Odă libertății” („Oda do wolności”, 1830), „Imn” („Hymn”, 1830), „Carnaval” („Kulik”, 1831), „Cântecul legiunii lituane” („Pieśń legionu litewskiego”, 1831) ș.a. Pe fondul transformărilor politice din această perioadă se refugiază în Franța, apoi în Elveția (1832-1836) și - după o îndelungată călătorie în Italia, Grecia, Egipt, Palestina, Siria și Liban - revine la Paris, în 1838, unde se stabilește pentru tot restul vieții.

Acest articol biografic despre un polonez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

Trei Barzi

Mickiewicz Słowacki Krasiński