Krak

Krak (cunoscut și ca Krakus sau Gracchus) este un conducător polonez legendar, fondatorul Cracoviei. Se presupune că el a domnit în anii secolelor VI—VII.

Conform lui Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez.

Legende

Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi fii, Krak II și Lech II, și o fiică. Fiii lui l-au omorât pe strașnicul dragon Wawel (poloneză Smok Wawelski), iar Lech II, din invidie, și-a ucis fratele.^[1] O altă legendă relatează că Krak a ucis singur acest dragon.^[2] Fiica sa se numea Wanda, fiind eroina altor legende.^[3]

Legenda despre Krak este asemănătoare cu legenda cehă despre Krok,^[4] motivul luptei cu dragonul a fost probabil împrumutat din legenda despre Sfântul Gheorghe.^[5] Cu toate că legenda despre Krak este socotită o legendă poloneză veche, conține urmele unor evenimente din sec. VII și VIII. După moartea lui Krak, deasupra lui, s-a format o movilă înaltă (Movila lui Krak), unde, conform legendei, a fost îngropat el.^[6] Locuitorii Cracoviei ducea pământul pe acea movilă în mâini, după care a apărut sărbătoarea Rękawka, movila fiind denumită Cracovia.

Figural lui Krak reapare în secolul XX, dar numai în lucrprile lui Stanisław Pagaczewski.

Krak este uneori numit Victorious (poloneză Smokobójcą).^[7]

Din Cronicile lui Wincenty Kadłubek

Kadłubek își începe legendele despre Krak cu evenimentele după războiul cu romanii, în care, se menționează că polonezii l-au ales pe Krak conducător. După aceea, Kadłubek relatează evenimentele pe scurt, acestea având legătură cu un alt trib, galii. Aceștia au început să se mute în Panonia, ceea ce a dus la un război cu strămoșii polonezilor, deoarece pe acele pământuri, în evul mediu, locuiau slavii.^[8] Această situație arată primele tendințe centrifuge, amenințarea de prăbușire a statului și împărțirea în triburi. Pentru a evita prăbușirea statului, Krak, întorcându-se dintr-o călătorie din Carintia, a invocat consiliului general, care a primit sprijinul poporului. Kadłubek i-a atribuit următoarele cuvinte: „Cum e lumea fără soare, așa e și țara fără rege”.^[9]

Referințe

^ U Kadłubka smok określony grecyzującą formą "całożerca"; Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika polska, tłum. B. Kürbis, Wrocław 2003.
^ Jan Długosz, Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego, ks. 1 - 2, Warszawa 1961. s. 188 - 189.
^ Mistrz Wincenty...,op. cit., s. 16 - 18.
^ Tak już Jan Długosz (op. cit., s. 190), który córki Kroka pod trochę zmienionymi imionami przypisuje Krakowi; jedna z nich, Libusza (czes. Lubusza), miała być według niego następczynią Kraka w Czechach; Tak więc według Długosza Krak miał 3 "czeskie" córki oraz 3 "polskich" potomków (w sumie 6).
^ S. Zakrzewski, Historia polityczna Polski do schyłku XII wieku, Kraków 1920, s. 10; teza w tekście głównym; B. Kürbis, Holophagus. O smoku wawelskim i innych smokach, [w:] Ars historica. Prace z dziejów powszechnych i polskich, Poznań 1976, s. 163-178; teza o imporcie z Historiae regum Britaniae Galfreda z Monmouth; M. Plezia, Legenda o smoku wawelskim, Rocznik Krakowski, 42 (1971), s.21 - 32; teza o pokrewieństwie z "Opowieścią o Aleksandrze" i inne.
^ Na łączność kopców z Krakiem i Wandą wskazywał już Długosz (op. cit., s. 190); zob. T. Reyman, Krakusa kopiec, Słownik Starożytności Słowiańskich, II (1964), s. 513.
^ Tak jak w przyp. 2.
^ Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa, tłum. L. Lewandowski, Warszawa 1988.
^ Mistrz Wincenty..., op. cit.,s. 11.

Bibliografie

B. Kürbis. "Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika Polska". Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (ajutor) Wrocław
Jan Długosz. "Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego" Том 1-2. Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (ajutor) Varșovia
L. Lewandowski. "Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa". Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (ajutor) Varșovia
O. Balzer. "Studyum o Kadłubku Pisma Pośmiertne" Том 1-2. Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (ajutor) Liov

[1] U Kadłubka smok określony grecyzującą formą "całożerca"; Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika polska, tłum. B. Kürbis, Wrocław 2003.

[2] Jan Długosz, Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego, ks. 1 - 2, Warszawa 1961. s. 188 - 189.

[3] Mistrz Wincenty...,op. cit., s. 16 - 18.

[4] Tak już Jan Długosz (op. cit., s. 190), który córki Kroka pod trochę zmienionymi imionami przypisuje Krakowi; jedna z nich, Libusza (czes. Lubusza), miała być według niego następczynią Kraka w Czechach; Tak więc według Długosza Krak miał 3 "czeskie" córki oraz 3 "polskich" potomków (w sumie 6).

[5] S. Zakrzewski, Historia polityczna Polski do schyłku XII wieku, Kraków 1920, s. 10; teza w tekście głównym; B. Kürbis, Holophagus. O smoku wawelskim i innych smokach, [w:] Ars historica. Prace z dziejów powszechnych i polskich, Poznań 1976, s. 163-178; teza o imporcie z Historiae regum Britaniae Galfreda z Monmouth; M. Plezia, Legenda o smoku wawelskim, Rocznik Krakowski, 42 (1971), s.21 - 32; teza o pokrewieństwie z "Opowieścią o Aleksandrze" i inne.

[6] Na łączność kopców z Krakiem i Wandą wskazywał już Długosz (op. cit., s. 190); zob. T. Reyman, Krakusa kopiec, Słownik Starożytności Słowiańskich, II (1964), s. 513.

[7] Tak jak w przyp. 2.

[8] Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa, tłum. L. Lewandowski, Warszawa 1988.

[9] Mistrz Wincenty..., op. cit.,s. 11.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]