norma
Etimologie
Din normă.
Pronunție
- AFI: /nor'ma/
Verb
| Conjugarea verbului norma | |
| Infinitiv | a norma |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
normez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să normeze |
| Participiu | normat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice.
- (v.tranz.) a stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs.
- (v.tranz.) a supune unei norme, a stabili ceva prin norme.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online