Tadjikistan

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Tadjikistan
Republica Tadjikistan Ҷумҳурии Тоҷикистон Çumhuriyi Toçikiston
Drapel[*]​ Stemă[*]​
Imnul național: Surudi Milli Mult prea iubita noastră țară
Localizarea Tadjikistanului
Geografie
Suprafață
- totală	143.100 km² (locul 96)
Cel mai înalt punct	Vârful Ismoil Somoni[*]​ (7.495 m)
Cel mai jos punct	Sîrdaria (300 m)
Cel mai mare oraș	Dușanbe
Vecini	Uzbekistan Kârgâzstan Republica Populară Chineză Afganistan
Fus orar	TJT (UTC+ 5)
Populație
Densitate	48,6 loc/km²
- Estimare 2021	9.504.000
Limbi oficiale	tadjică rusă
Etnonim	tadjic
Guvernare
Sistem politic	republică semiprezidențială
președinte	Emomali Rahmonov
prim-ministru	Kokhir Rasulzoda
Legislativ	Parlament (Adunarea Supremă)
Camera superioară	Adunarea Națională
Camera inferioară	Adunarea Reprezentanților
Capitala	Dușanbe
Istorie
Stat independent
Independența față de U.R.S.S.	9 septembrie 1991
Economie
PIB (PPC)	2011
- Total	17.550.000.000 $
- Pe cap de locuitor	2.247 $
PIB (nominal)	2011
- Total	8.572.000.000 $
- Pe cap de locuitor	1.041 $
Gini (2004)	33.59 (mediu)
IDU (2013)	0.607 (mediu)
Monedă	Somoni tadjic (TJS)
Coduri și identificatori
Cod CIO	TJK
Cod mobil	436
Prefix telefonic	992
ISO 3166-2	TJ
Domeniu Internet	.tj
Prezență online
hasthtag
Modifică date / text

Tadjikistan^[1], Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI: [tɔd͡ʒikɪstɔn]) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală. Se învecinează cu Afganistan la sud, cu Uzbekistan la vest, cu Kârgâzstan la nord, și cu Republica Populară Chineză la est. Tadjikistanul, de asemenea, este situat lângă Pakistan, dar este separat de acesta prin coridorul Wakhan. Capitala țării este Dușanbe.

Teritoriul actual al Tadjikistanului este locuit încă din anul 4000 î.e.n.. De-a lungul timpului a fost sub dominația diferitelor imperii, dar cea mai lungă dominație a fost cea a Imperiului Persan, când era cunoscut sub numele de Neb pentru o scurtă perioadă de timp. De la finele secolului 4 î.e.n. până la începutul secolului 2 î.e.n. a făcut parte din Imperiul Bactrian. Odată parte a Imperiului Samanid, Tadjikistanul a devenit republică a U.R.S.S. în secolul 20, cunoscut sub numele de Republica Sovietică Socialistă Tadjikă.

După independență, Tadjikistan a suferit din cauza unui război civil devastator care a durat 5 ani, intre 1992 și 1997. După război, s-a instalat o stabilitate politică și ajutoarele străine au permis economiei țării să crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi.

Tadjikistan înseamnă Patria tadjicilor. Sufixul -stan provine din limba persană și înseamnă teritoriu, țară,^[2] iar tadjic reprezintă denumirea unui trib preislamic.^[3]

Tadjikistanul este o țară situată în Asia Centrală, fiind una dintre cele mai mici țări din această zonă, ca suprafață și neavând acces la mare. Această țară se întinde în latitudine între 36º - 41º N și în longitudine între 67º - 75º E. Peste 50% din teritoriul Tadjikistanului se află la peste 3.000 de metri deasupra nivelului mării. Munții acoperă circa 90% din suprafața statului tadjic, principalul lanț muntos fiind Munții Pamir, cu vârfuri ce depășesc frecvent 7.000 de metri. Cel mai înalt vârf al acestor munți, pe teritoriul Tadjikistanului, este Ismail Somoni (7.495 m). Zone mai joase importante se află în nordul statului (Depresiunea Fergana), și în sudul statului (văile râurilor Kofarnihon și Vakhsh, râuri ce formează fluviul Amudaria).

Râurile Amudaria și Panj, ce formează granița naturală cu Pakistanul, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a Tadjikistanului cuprinde peste 900 de râuri, al căror lungime însă nu depășesc 10 km. 2% din suprafața țării este ocupată de lacuri, cele mai importante fiind: Kayrakum, Iskanderkul, Kulikalon, Nurek, Karakul, Sarez, Shadau și Zorkul.

Majoritatea locuitorilor Tadjikistanului aparțin grupului tadjic, înrudit cu afganii și vorbitori ai unei limbi persane.

Tadjikistanul este format din 4 diviziuni administrative: 2 provincii (viloiat) (Sughd și Khatlon), o republică autonomă (Republica Autonomă Gorno-Badahșan) și o regiune cu statut special Regiunea de Subordonare Republicană fosta provincie Karotegin.
Fiecare din cele patru diviziuni administrative tadjice se împarte în districte. Iar fiecare district se compune din numeroase comune jamoats ce se compun din numeroase sate. În 2006 Tadjikistanul era compus din 58 de districte și 367 de jamoats.

Diviziuni administrative	Suprafața (km2)	Populația (loc.)	Densitatea (loc./km2)	Reședință	Indicativ	Tip	Districte	Hartă
Sughd	25.400	2.233.500	88	Khujand	TJ-SU	provincie	14
Khatlon	24.800	2.677.300	108	Qurghonteppa	TJ-KT	provincie	24
Gorno-Badakhshan	64.200	206.000	3	Khorugh	TJ-BG	republică autonomă	7
Regiune de Subordonare Republicană	28.600	1.722.900	60	Dușanbe	TJ-RR	regiune	13
Dușambe	10	724.800	72.480	-	4	capitala	-

Capitala Tadjikistanului este Dușanbe (679.400 loc.), care în tadjikă înseamnă luni. Alte orașe importante sunt: Khujand (Hodjent) (165.012 loc.), Qurghonteppa (Kurgan-Tiube) (75.500 loc.), Khorugh (Horog) (29.992 loc.), capitala Regiunii Autonome Gorno-Badahșan, Kanibadam (47.190 loc.), Istaravshan (Urateppa) (60,200 loc.), Isfara (40.600 loc.), Panjakent (35,900 loc.), Murghab (4.001 loc.).

• 
  Dușanbe (Palatul Prezidențial)
• 
  Qurghonteppa
• 
  Hudjand (Muzeul Istoric Sughd)
• 
  Khorugh
• 
  Panjakent (Mormântul Rudaki)

În 2013 Tadjikistanul, ca majoritate statelor central-asiatice foste comuniste, trece printr-o perioadă de dezvoltare destul de avansată în domeniul transporturilor.

Sistemul de căi ferate din Tadjikistan totalizează 680 km de linii^[4] cu ecartament de 1.520 mm (ecartament rusesc). Principalele segmente se află în sudul statului și unesc capitala Dușambe cu principalele zone industriale Gissar și Vakhsh, dar și cu Uzbekistanul, Turkmenistanul, Kazahstanul și Rusia.

Situl arheologic de la Sarazm a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, iar în 2013, Parcul Național din Munții Pamir.

• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

• 9 Septembrie - Ziua Națională a Tadjikistan, 9 septembrie 2010, Amos News

v • d • m Comunitatea Statelor Independente (CSI) State membre Armenia · Azerbaidjan · Belarus · Kazahstan · Kârgâzstan · Republica Moldova · Rusia · Tadjikistan · Turkmenistan · Uzbekistan Foste membre Georgia · Ucraina

v • d • m Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Asia Țări independente Afganistan · Arabia Saudită · Armenia1 · Azerbaidjan2 · Bahrain · Bangladesh · Bhutan · Birmania · Brunei · Cambodgia · Republica Populară Chineză · Cipru · Coreea de Nord · Coreea de Sud · Egipt3 · Emiratele Arabe Unite · Filipine · Georgia2 · India · Indonezia2 · Iordania · Irak · Iran · Israel · Japonia · Kazahstan2 · Kîrgîzstan · Kuweit · Laos · Liban · Malaysia · Maldive · Mongolia · Nepal · Oman · Pakistan · Qatar · Rusia3 · Singapore · Siria · Sri Lanka · Tadjikistan · Thailanda · Timorul de Est2 · Turcia3 · Turkmenistan · Uzbekistan · Vietnam · Yemen Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial Abhazia · Ciprul de Nord1 · Nagorno-Karabah1 · Osetia de Sud2 · Statul Palestina · Republica Chineză Teritorii și regiuni nesuverane Australia Insula Crăciunului · Insulele Cocos Republica Populară Chineză Hong Kong · Macao Regatul Unit Akrotiri și Dhekelia1 · Teritoriul Britanic din Oceanul Indian Irak Kurdistanul Irakian 1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental Țări după continent: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania