Sebeș
| Sebeș | |||
| Mühlbach Szászsebes | |||
| — municipiu — | |||
| |||
  Sebeș Sebeș (România) | |||
 Sebeș Sebeș (Județul Alba) | |||
| Coordonate: 45°57′36″N 23°34′12″E / 45.96000°N 23.57000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Alba | ||
| SIRUTA | 1874 | ||
| Atestare documentară | 1245 | ||
| Reședință | Sebeș[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Dorin Gheorghe Nistor[*][1] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 115,54 km² | ||
| Altitudine | 262 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 26.490 locuitori | ||
| - Densitate | 240 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 515800 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Komárno | Slovacia | ||
| - Komárom | Ungaria | ||
| - Büdingen | Germania | ||
| - Strășeni | Moldova | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Sebeș, mai demult Sebeșul Săsesc (în maghiară Szászsebes, în germană Mühlbach, în traducere Pârâul Morii), este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Lancrăm, Petrești și Sebeș (reședința), și din satul Răhău. Avea o populație de 27.698 de locuitori la recensământul din 2002.[2]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În Sebeș s-au stabilit populații provenite din zona Rinului și a Moselei (regiunea Luxemburgului și a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "sași transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populațiile germane erau "saxones", "sași". Germanii din Sebeș au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".
În cele mai vechi documente istorice care atestă existența Sebeșului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând „râul Morii”.
Lucrarea lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia", apărută în 1666 la Nürnberg, stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea invazie mongolă a distrus orașul în anul 1242, după care locuitorii l-au reconstruit. Vechea bazilică romanică, cu două turnuri, a fost reclădită în stil gotic timpuriu. Turnul actual a fost ridicat pe fundamentele celor două turnuri inițiale, iar nava centrală a fost complet refăcută. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a orașului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanță comercială între orașele săsești.[3]
Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 găsește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".[4]
La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al cărei zid este supraînălțat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate și la incinta exterioară. Fortificația rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) și două porți prevăzute cu barbacane.[5] Ultimele urme ale șanțurilor de apă care înconjurau orașul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul orașului.[3]
După pandemia de ciumă din 1738, populația orașului a scăzut foarte mult, orașul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de coloniști din spațiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) și Hanau (1770).[3]
Dieta Transilvaniei se întrunește de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeșul Săsesc și a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în județul Alba (interbelic). Între anii 1950 și 1968 Sebeșul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Sebeș
Români (79,84%)
Romi (4,67%)
Alte etnii (1,05%)
Necunoscută (14,44%)
Componența confesională a municipiului Sebeș
Ortodocși (74,85%)
Penticostali (3,32%)
Martori ai lui Iehova (1,05%)
Alte religii (5,09%)
Necunoscută (15,7%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Sebeș se ridică la 26.490 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 27.019 locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,84%), cu o minoritate de romi (4,67%), iar pentru 14,44% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,85%), cu minorități de penticostali (3,32%) și martori ai lui Iehova (1,05%), iar pentru 15,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
|
|
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Date istorice
[modificare | modificare sursă]După recensământul din 1850, populația municipiului Sebeș din acea perioadă era de 8701 de locuitori în total dintre care majoritatea erau români dar exista și un procent destul de mare de sași deoarece a fost un oraș săsec.
Economie
[modificare | modificare sursă]În prezent Sebeșul este un oraș cu o economie dinamică, datorită în mare parte investițiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecțiile și marochinăria constituie principalele domenii ale industriei.
Obiective turistice și monumente
[modificare | modificare sursă]- Biserica Evanghelică-Luterană, reclădită în stil gotic în sec. XIII-XIV. A fost renovată ulterior în stilul Renașterii.
- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sebeș, biserica protopopială ortodoxă de pe Pfaffengasse (Ulița Popilor), în prezent strada Ciocârliei, monument istoric (1778)
- Biserica Bob din Sebeș (sec. al XIX-lea), biserică protopopială greco-catolică, folosită din 1948 de comunitatea ortodoxă
- Biserica Învierea Domnului (sec. al XIX-lea), ortodoxă
- Turnul octogonal, situat lângă Mănăstirea Franciscană.[9]
- Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români, germani și maghiari din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat și în limba germană.
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost dezvelit în anul 1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta contra fascismului“.
- Râpa Roșie, rezervație geologică, la cca 3 km de oraș (25 ha).
- Casa natală a lui Lucian Blaga
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Georgius de Hungaria (1422 - 1502), călugăr dominican deportat în Imperiul otoman;
- Johann Ludwig Neugeboren(d) (1806 - 1886), pastor evanghelic, paleontolog;
- Johann Friedrich Geltch (1815 - 1851), pedagog și scriitor;
- Friedrich Krasser (1818 - 1893), medic și scriitor;
- Franz Binder (1824 – 1875), explorator;
- Joseph Marlin (1824-1849), jurnalist și scriitor;
- Carl Filtsch (1830–1845), pianist și compozitor;
- Sergiu Medean (1862-1938), protopop ortodox, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
- Ioan Simu (1875-1948), protopop greco-catolic, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
- Traian Petrașcu (1881-1923), medic, delegat al Cercului Cisnădie la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
- Lucian Blaga (1895–1961), scriitor, a urmat cursurile Gimnaziului Evanghelic din Sebeș;
- Walter Hatzack (1904-1986), scriitor și librar;
- Hans Georg Herzog (1915-2014), handbalist
- Radu Stanca (1920–1962), scriitor și regizor de teatru;
- Anton Crișan (1942 - 2012), sportiv la hochei pe gheață;
- Mircea Breazu (n. 1946), actor
- Ionuț Fulea (n. 1971), interpret de muzică populară ;
- Dan Găldean (n. 1974), fotbalist;
- Vlad Irimia (n. 1976), cunoscut ca Tataee, rapper;
- Felicia Donose (n. 1986), cântăreață.
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]Municipiul Sebeș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Dorin Gheorghe Nistor[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 11 | ||||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 5 | ||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||||||
Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]Orașul Sebeș este înfrățit cu alte patru orașe:[11][12]
Komárno (Slovacia)
Komárom (Ungaria)
Büdingen (Germania)
Strășeni (Republica Moldova)
Siderno (Italia)
De asemenea, administrația municipiului Sebeș dezvoltă relații de prietenie cu localitatea Zangye din China și a purtat discuții pentru înfrățirea cu orașul Villa Joyosa (Spania).[11]
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Turnul Bisericii Evanghelice
-
Biserica Evanghelică (latura nordică)
-
Piața centrală
-
Poarta de intrare în curtea Bisericii Evanghelice
-
-
Primăria
-
Casa Franz Binder
-
Altarul Bisericii Evanghelice
-
Biserica „Învierea Domnului” (ortodoxă)
-
Biserica „Schimbarea la Față” (greco-catolică)
-
-
Corul gotic al bisericii franciscane
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sebeș, Alba”.
- ^ a b c Alfred Möckel, "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929.
- ^ Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura Tehnică 1985, pag. 132.
- ^ Teodor Octavian Gheorghiu, Op. cit., pag. 164.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Biserica „Sfântul Bartolomeu”din Sebeș
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ a b Andreea Tausan (). „Municipiul Sebeș s-a înfrățit cu orașul Strășeni din Republica Moldova”. Sebeș24.ro. Accesat în .
- ^ „ORAȘE ÎNFRĂȚITE”. Primăria Municipiului Sebeș. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Mărculeț, Ana-Maria Mardale, Modificări în structura națională a locuitorilor orașului Sebeș în secolul XX, Jurnal geografic, Vol. I, București, 1998.
- Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Aspecte privind structura națională a orașelor Mediaș, Bistrița și Sebeș în perioada 1900-1992, REGIONALISM AND INTEGRATION: culture, space, development, Ed. BRUMAR, Timișoara – Tübingen – Angers, 2000.
- Mihaela Sanda Salontai, Mănăstirea dominicană din Sebeș [Das Dominikanerkloster von Sebeș (Mühlbach)], în: Ars Transsilvaniae 6 (1996), pag. 27-32.
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa, Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba, Cluj-Napoca, 2009, isbn = 978-973-0-06143-3.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ro Stiri pentru un SEBES mai bun
- ro Pagina Primăriei
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Mühlbach (Sebeș)
- ro Site dedicat municipiului Sebes Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- FOTO VIDEO Sebeșul în urmă cu 100 de ani: un oraș săsesc, prosper și îngrijit, 16 iunie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
- Orașul cu 24.000 de locuitori și investiții de peste 1 miliard de euro. De ce a ales Daimler să fabrice componente Mercedes la Sebeș, 28 aprilie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
- Lista monumentelor istorice din județul Alba
- Listă de localități din județul Alba
- Listă de comune din județul Alba
- Castrul roman de la Sebeș
| |||||||||||
| |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||
