Arad

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iulie 2010. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iulie 2010.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Arad
—  municipiu, reședință de județ[*]​ și oraș mare  —
Drapel Stemă
Motto: Via Veritas Vita
Arad Arad (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E ({{PAGENAME}}) / 46.17667°N 21.30111°E
Țară	România
Județ	Arad
SIRUTA	9262
Prima atestare documentară	1028
Oraș cameral	1702
Oraș liber regesc	1834
Reședință	Arad[*]​
Subdiviziuni	Arad[*]​
Guvernare
- Primar	Laurențiu Bibarț[*]​[2] (PNL, 2020)
Suprafață
- Total	46,18 km²
Altitudine	117 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	145.078 locuitori
- Densitate	1.461,35 loc./km²
- Conurbația Arad – Timișoara –	▲ 805.000 [1] locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	31 0xxx
Prefix telefonic	(+40) 0257 (+40) 0357
Localități înfrățite
- Pécs	Ungaria
- Atlit[*][[Atlit (coastal town located south of Haifa, Israel.)|​]]	Israel
- Fushun	Republica Populară Chineză
- Jula	Ungaria
- Hódmezővásárhely	Ungaria
- Giv'atayim	Israel
- Becicherecu Mare	Serbia
Plăcuțe de înmatriculare	AR
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Arad
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Arad (în maghiară Arad, sârbă Арад/Arad, germană Arad) este municipiul de reședință al județului cu același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș în Crișana și Banat (cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic), România.

La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile feroviare și rutiere.

Împreună cu Timișoara formează cea mai mare aglomerare urbană din afara Bucureștiului, constituind o conurbație cu o arie teritorială de polarizare de peste 5.000 km² și o populație de 805.000 de rezidenți.^[3]

Numele de Arad pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă proveniența ca o formă adaptată a numelui Orod/Urod, un presupus cavaler maghiar al regelui Ștefan I al Ungariei, posibil primul ișpan al zonei ^[4].

Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format Comitatul Aradului (în maghiară Arad vármegye), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub administrație românească după 1919.

Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.

Istoria apartenenței statale

România 1918–
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Monarhia Habsburgică 1687–1804
Imperiul Otoman 1613–1687
Principatul Transilvaniei 1595–1613
Imperiul Otoman 1526–1595
Regatul Ungariei –1526

Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu armatele regatului feudal maghiar. În Gesta Hungarorum este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de supunere a unui conducător local, recunoscut ca și Ajtony/Ahtum, care este înfrânt, astfel permițând formarea comitatului Aradului, care administra un teritoriu aflat la nord de râul Mureș. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei Vladimirescu (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la 1241 și 1258.

Regele Béla al II-lea înființează în 1135 capitlul de Arad după ce decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei Elena de Rascia. Regela a înzestrat capitlul cu bunurile confiscate ale celor executați. În perioada de apogeu a capitlului arădean acesta era loc de autentificare pentru trei comitate - Arad, Zărand și Cenad - iar mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate.

• 1331 - Orașul este menționat în Cronica pictată de la Viena
• 1527 - Răscoala condusă de Iovan Nenada, supranumit „Țarul Negru”
• 1552 - Orașul este ocupat de turci la 18 septembrie și devine sediul Sangeacului de Arad, inclus în Pașalâcul de Timișoara
• 1595 - Trupele transilvănene eliberează Aradul
• 1616 - Orașul este recucerit de către Poarta Otomană
• 1658 - Principele Gheorghe Rákóczi al II-lea reia Cetatea Aradului și o păstrează până în 1660^[5]

• 1687 - Victoria ducelui Carol al V-lea de Lorena în Bătălia de la Mohács (1687). Aradul este eliberat de sub ocupația otomană.
• 26 ianuarie 1699 - Pacea de la Karlowitz stabilește granițele Imperiului Habsburgic cu Imperiul Otoman pe cursul Mureșului. Aradul devine oraș cameral de graniță.
  • august 1699 - Primele trupe de grăniceri, recrutați mai ales din rândul sârbilor refugiați din Imperiul Otoman, sunt încartiruite în oraș.
• 1702 - Se înființează breasla cojocarilor, prima breaslă a Aradului
• 15 aprilie 1706 - Împăratul Iosif I înființează Episcopia Aradului. Primul episcop este Isaia Diacovici.
• 1715 - Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) este înființată de călugării catolici minoriți
• 1765-1783 - Împărăteasa Maria Terezia ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban-Tenaille
• 1812 - Înființarea Preparandiei Române din Arad - prima școală pedagogică de stat, cu predare în limba română din Transilvania
• 1817 - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din Arad
• 1822 - Înființarea Institutului Teologic Ortodox Român
  • 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
• 1833 - Ia ființă al șaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
• 1834 - Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
• 1840 - S-a deschis prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României^[6][7]
• 6 octombrie 1849 - Înfrângerea revoluției maghiare și executarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare ^[8]
• 1869 - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
• 1890 - Fondarea Societății Filarmonice din Arad
  • 1846 - Concertează Franz Liszt
  • 1847 - Concertează Johann Strauß fiul
  • 1877 - Concertează Pablo de Sarasate și Henryk Wieniawski
• 1890 - Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”
• 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
• 1909 - Se înființează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al României
• 1910 - Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
• 10 aprilie 1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
• 2 noiembrie 1918 - Consiliul Național Român Central, constituit la Budapesta, își mută sediul la Arad, în casa avocatului Ștefan Cicio Pop.
• 20 noiembrie 1918 - Consiliul Național Român Central, alcătuit din 6 membri ai PNR și 6 membri socialiști, decide convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia

• 1920 - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta ^[9]
  • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel" ^[9]
• 1922 - Concertează George Enescu
• 1924 - Concertează Béla Bartók
• 1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
• 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr ^[10]
• 1929 - 1933 - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concentrându-se în 22 de companii mari
• 1930 - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom" ^[10]
• 1936 - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri ^[10]
• 1937 - Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din România.
• 1938 - Face parte din ținutul Timiș

• 1956 - Face parte din regiunea Arad
• 1956 - Face parte din regiunea Timișoara
• 1959 - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca" ^[10]
• 1960 - Face parte din regiunea Banat
• 1962 - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria" ^[10]
• 1968 - Face parte din județul Arad
• 1968 - Orașul primește statutul de municipiu.
• 1989 - Aradul este primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara [1]

După Revoluția Română din 1989 au fost înființate în oraș două instituții de învățământ superior: Universitatea „Aurel Vlaicu”, continuatoarea Institutului de Subingineri fondat în 1972, și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, ca universitate privată. La sfârșitul anilor 1990 se înființează în zona de nord-vest a orașului, Zona Industrială Arad, ce reunește pe platforma sa cei mai mari angajatori din oraș

Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crișanei și în nordul Banatului,^[11] în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km, orașul Nădlac la o distanță de 54 km, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.^[12] Repere geografice în țară:

• Timișoara - 50 km
• București - 594 km
• Brașov - 417 km
• Constanța - 813 km
• Craiova - 375 km
• Galați - 712 km
• Iași - 668 km
• Oradea / Băile Felix - 117 km
• Satu Mare - 254 km
• Suceava - 589 km

Repere geografice în străinătate:

• Belgrad - 209 km
• Bruxelles - 1619 km
• Budapesta - 275 km
• Cracovia – 657 km
• Istanbul – 1185 km
• Praga - 797 km
• Viena - 506 km

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

Componența etnică a municipiului Arad

     Români (77,37%)

     Maghiari (6,94%)

     Alte etnii (2,53%)

     Necunoscută (13,15%)

Componența confesională a municipiului Arad

     Ortodocși (63,17%)

     Romano-catolici (7,74%)

     Penticostali (4,98%)

     Baptiști (3,63%)

     Reformați (1,88%)

     Alte religii (4,15%)

     Necunoscută (14,46%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Arad se ridică la 145.078 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 159.074 de locuitori.^[13] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,37%), cu o minoritate de maghiari (6,94%), iar pentru 13,15% nu se cunoaște apartenența etnică.^[14] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,17%), cu minorități de romano-catolici (7,74%), penticostali (4,98%), baptiști (3,63%) și reformați (1,88%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.^[15]

Arad - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

v • d • m Cartierele Aradului 6 Vânători  • Alfa (Faleza Sud)  • Aradul Nou  • Aurel Vlaicu  • Bujac  • Cadaș  • Centru  • Confecții  • Drăgășani  • Funcționarilor  • Gai  • Grădina Poștei  • Grădiște  • Micălaca  • Mureșel  • Pârneava  • Poltura  • Romanilor  • Sânnicolau Mic  • Șega  • Subcetate

Arad are 20 cartiere:

1. Centru
2. Aradul Nou
3. Gai
4. Aurel Vlaicu
5. Micălaca
6. Grădiște
7. Alfa
8. Bujac
9. Confecții
10. Funcționarilor
11. Pârneava
12. Sânicolaul Mic
13. Colonia
14. Subcetate
15. Westfield
16. Mureșel
17. Drăgășani
18. Cadaș-Silvaș
19. Șega
20. 6 Vânători

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituție de credit cu capital românesc.

• Industrie - 41,5%
• Transport și telecomunicații - 12,27%
• Comerț - 10,75%
• Construcții - 7,92%
• Învățământ - 5,99%
• Sănătate și asistență socială - 5,14%
• Utilități - 3,16%
• Administrație publică - 2,28%
• Bănci și asigurări - 1,97%
• Agricultură - 1,73%

v • d • m Obiective turistice în municipiul Arad Orașul vechi Preparandia Română • Biserica Sârbească • Palatul Episcopal Sârbesc • Casa cu lacăt • Teatrul vechi • Hanul Boul Roșu • Podul Traian Arhitectură militară Cetatea Aradului Monumente de arhitectură civilă Palatul Administrativ • Teatrul „Ioan Slavici” • Palatul Neuman • Palatul de Justiție • Palatul Cenad • Palatul Băncii Naționale • Palatul Bohuș • Palatul Szántay • Palatul Cultural • Palatul Herman Gyula • Palatul Kovács • Palatul Andrenyi • Palatul Kohn • Trezoreria • Castelul Nopcea • Casa cu Ghiulele • Vechea Vamă • Turnul de Apă • Cazinoul Arădean • Gara Centrală Arad • Hotel Ardealul • Colegiul Național „Moise Nicoară” • Școala normală de fete • Gimnaziul Român de Fete • Gimnaziul de băieți „Iosif Vulcan” • Spitalul Clinic Municipal Arad • Catedrala „Sfânta Treime” • Catedrala Veche • Biserica Franciscană • Biserica Roșie • Biserica Reformată • Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Biserica romano-catolică Aradul Nou • Biserica romano-catolică Sf. Anton • Mănăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul” • Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe” • Fabrica de Spirt și Drojdie Turism de agrement Piața Avram Iancu • Ștrandul Neptun • Faleza Mureșului • Păduricea • Pădurea Ceala • Pădurea Vladimirescu Monumente Crucea Martirilor • Statuia Sf. Ioan Nepomuk • Statuia Libertății • Arcul de Triumf • Monumentul Sfintei Treimi • Statuia Sfântului Florian • Bustul lui Aron Chorin • Bustul lui Avram Iancu • Bustul lui Mihai Eminescu • Bustul lui George Coșbuc • Bustul lui Dimitrie Tichindeal • Bustul Elenei Ghiba Birta • Bustul lui Moise Nicoară  • Bustul lui Alexandru D. Xenopol • Bustul lui Petre Pipoș • Bustul lui Ioan Russu Șirianu • Bustul lui Gheoghe Popa de Teiuș • Bustul lui Mircea V. Stănescu

• Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa. Cetatea servește în prezent ca unitate militară a Armatei României, nefiind deschisă publicului.^[16]
• Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil neo-renascentist de către arhitectul Imre Steindl, cel ce a construit și Parlamentul din Budapesta;
• Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.

• Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
• Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
• Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
• Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
• Palatul Administrației Financiare, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
• Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
• Palatul Kohn, construit în anul 1906 în stil secesiune
• Palatul Szantay, construit în anul 1911 în stil secesiune
• Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de stil neoclasic, gotic, renascentist și corintic;
• Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
• Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
• Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
• Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
• Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
• Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
• Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
• Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
• Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea

• Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc;
• Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă;
• Aleea personalităților arădene;
• Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849;
  • Statuia Libertății, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890 ;
  • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea;
• Crucea Martirilor Unirii, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919;
• Monumentul celor 13 generali martiri - aflată lângă cetate, la locul execuției, ridicată în 1881, aflată pe mormântul acestora.

• Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu;
• Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc;
• Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe fațada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniță de un aspect maiestuos cu secțiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălțată în anul 1905. Pictura murală îi aparține lui Anastase Demian. Execuția acestei lucrări a început în anul 1957 și s-a finalizat în anul următor. Catedrala este actualul sediu al Arhiepiscopiei Aradului;
• Biserica „Sf. Anton de Padova”, fosta biseric minorită, edificată în anul 1904 în stilul renascentist;
• Biserica Roșie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic;
• Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan;
• Biserica Reformată, construită în anul 1847 în stil baroc;
• Catedrala Ortodoxă Română "Sfânta Treime", construită în anul 2009.

• Complexul Muzeal Arad
  • Secția istorie
  • Secția științele naturii
  • Secția Artă
• Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"
• Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi
• Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
• Galeria Alfa
• Galeria Clio
• Galeria Turnul de Apă
• Galeria Takács
• Galeria Carola's
• Expo Arad International [2] Arhivat în 6 decembrie 2002, la Wayback Machine., Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad, al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după Romexpo.

• Ștrandul "Neptun" Arhivat în 26 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• Parcul Natural Lunca Mureșului [3]
• Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule)
• Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)
• Faleza Mureșului
• Păduricea (Piața Podgoria)
• Patinoar

Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Laurențiu Bibarț[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[17]

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Arad – Timișoara, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.^[18]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.^[19]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad.^[20]

Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.^[21]

Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții.^[22]

Prima școală elementară din Arad, s-a înființat în 1707 de călugărul de origine bavareză, Fr. Camil Nöffrich. În 1745 școala începătoare devine școală latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873)^[23]. Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850), Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), Vasile Goldiș (în anul 1906), Onisifor Ghibu (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa istorie, să devină centru universitar.^[24]

Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88 de unități, din care 34 de grădinițe, 14 școli cu clasele I-IV și I-VIII, o școală privată cu clasele I-IV, 22 de licee și grupuri școlare (3 colegii naționale, un colegiu economic, 2 colegii tehnice, un colegiu particular, un liceu de limbă germană, un colegiu de limbă maghiară, un liceu cu program sportiv, un liceu de artă, 6 licee tehnologice, un liceu particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale.

Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități:

• Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" (1990)
• Universitatea "Aurel Vlaicu" (1991)

• Colegiul Național „Moise Nicoară”
• Colegiul Național "Elena Ghiba Birta"
• Liceul Pedagogic "Dimitrie Țichindeal"
• Colegiul Național "Vasile Goldiș"
• Colegiul Economic
• Liceul Teoretic "Adam Müller Guttenbrunn"
• Colegiul "Csiky Gergely"
• Liceul de Artă "Sabin Drăgoi"
• Liceul Teologic Baptist "Alexa Popovici"
• Liceul Teologic Penticostal
• Seminarul Teologic Ortodox
• Liceul cu Program Sportiv
• Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului
• Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu"
• Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări "Caius Iacob" (Liceul CFR)
• Liceul Tehnologic "Francisc Neuman"
• Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară
• Liceul Tehnologic de Transporturi Auto "Henri Coandă"
• Liceul Național de Informatică
• Liceul Tehnologic "Iuliu Moldovan" (Liceul Forestier)
• Liceul UCECOM Spiru Haret
• Colegiul Particular "Vasile Goldiș"
• Liceul Special "Sfânta Maria" | pentru copii cu dizabilități

În oraș funcționează Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic Municipal(acesta s-a unit cu Spitalul Clinic Județean de Urgență) și o serie de spitale și centre medicale de specialitate, publice(Policlinica, Clinica dentară, Spitalul Matern, etc.) și private (MedLife Genesys, Laser System, Mediqua etc.).

• Festivalul Internațional de Teatru Clasic (Ediția XXI în 2015)
• Festivalul Internațional Euromarionete (Ediția XVI în 2015)
• Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran” (Ediția XXIII în 2015)
• Festivalul Internațional de Teatru Nou (Ediția III în 2015)
• Festivalul de film documentar fARAD (Ediția II în 2015)
• Media Art Festival (Ediția II în 2015)
• Festivalul Național de Literatură „Discuția Secretă” (Ediția II în 2015)
• Festivalul de Literatură Zilele Doinaș (Ediția I în 2015)
• Festivalul de muzică americană și jazz
• Festivalul Internațional de Jazz
• Gala de Operă Open Air
• Festivalul Minorităților
• Târgul Meșterilor Populari
• Zilele Aradului - în luna august
• Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie
• Festivalul internațional de muzică și dans „Ghiocelul de Argint”

• Teatrul Clasic "Ioan Slavici"
• Teatrul de Marionete Arad
• Teatrul Vechi, sau Teatrul Hirschl

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra.

• Centrul Cultural Județean Arad
• Casa de Cultură a Municipiului Arad
• Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad

Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.^[25]

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869^[26] și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”^[27]. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.

În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939)^[28].

După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații: Jurnal Arădean, cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roșie și Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului Adevărul de București). După anul 1990 mai apar și Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piața Aradului și Informația Aradului acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen. De-asemenea, a fost înființată Agenția de Presă a Județului Arad NewsAr.

Reviste de cultură:

• ARCA - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
• Avancronica - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad
• Relief (revistă) - editată de Fundația Culturală Ioan Slavici

Presa online: în ordine cronologică - Aradon, NewsAr, Actualități Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24

Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Posturile de radio care emit la Arad, pe frecvențe locale sunt:

• Europa FM (89,3 Mhz)
• Pro FM (92,1 Mhz)
• Magic FM (92,7 Mhz)
• Radio Trinitas (94,2 Mhz)
• Național FM (95,5 Mhz)
• Kiss FM (97,0 Mhz)
• Radio Arad (99,1 Mhz)
• Virgin Radio (99,8 Mhz)
• Alt FM (102,0 Mhz)
• Arad FM (102,9 Mhz)
• Digi FM (105,3 Mhz)
• Radio CNM AM (1602 Mhz)
• Joy FM (93,4 Mhz)

În Arad se recepționează toate radiourile SRR România, posturilor care emiț pe frecvențe naționale, cât și unele posturi de radio din Ungaria (Județele Bekes și Csongrad) și Serbia (Voivodina).

Prima televiziune privată din Arad s-a înființat în 1990, numită TV Arad (TVA). Info TV, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS până la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV Regional, cu acoperire în 11 județe^[29]. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.

După Revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

• Editura Fundației Culturale Ioan Slavici
• Editura Mirador
• Editura Gutenberg Univers

Profesori: Dimitrie Țichindeal Alexandru Gavra Anastasie Șandor Constantin Diaconovici Loga Caius Iacob Cantemir Rișcuția Nicolae Ștefu Cornelia Bodea Iosif Moldovan Laureați ai premiului Nobel: Stefan Hell Oameni politici: Emil-Livius-Nicolae Putin Ștefan Cicio Pop Sever Bocu Vasile Goldiș Ioan Suciu Ion Flueraș Ioan Russu-Șirianu Generali: Piotr Tekeli Franz Rohr Lideri comunitari : Aron Chorin

Scriitori Árpád Tóth Ioan Slavici Moise Nicoară Mircea V. Stănescu Vintilă Russu-Șirianu Ștefan Augustin Doinaș Mihai Beniuc Adam Müller-Guttenbrunn Mircea Micu Ioan Alexandru Mircea Mihăieș Gheorghe Schwartz Florin Bănescu Romulus Bucur Emil Șimăndan Viorel Gheorghiță Eginald Schlattner Horia Medeleanu Regizori Géza von Cziffra (1900-1989)

Orașe înfrățite

• Zrenjanin, din Serbia
• Atlit (עַתְלִית), Giv'atayim (גִּבְעָתַיִם‎), din Israel
• Fushun, din China
• Gyula, Hódmezővásárhely, Pecs, cu sectorul XII (Hegyvidék) din Budapesta, din Ungaria

• 
  Școala în limba română pentru fete, mai târziu Internatul diecezan de fete, de la inceputul sec. XX - Spital TBC, in prezent una din cladirile Episcopiei Arad
• 
  Parcul Reconcilierii din Arad
• 
  Catedrala „Sfântul Anton de Padova”, edificată în anul 1904 în stilul renascentist
• 
  Catedrala ortodoxă „Sfânta Treime”
• 
  Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, inaugurat în anul 1874
• 
  Palatul Administrativ din Arad, în nocturnă
• 
  Capela Demian-Bocu (construită în 1932) din Cimitirul Eternitatea

• Lista primarilor Aradului
• Listă de clădiri din Arad
• Listă de episcopi ai Aradului
• Listă de personalități din orașul Arad

• Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevăr istoric, Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
• Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
• Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
• Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
• ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989, Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6

• Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arad

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Arad

Portal Banat

• Primăria Arad
• Harta interactivă Arad

Imagini

• Imagini vechi din Arad

Etnografie

• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (zona etnografică Arad)

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Arad Reședința Arad (159.074 loc.) Orașe Chișineu-Criș (7.987 loc.) · Curtici (7.453 loc.) · Ineu (9.260 loc.) · Lipova (10.313 loc.) · Nădlac (7.398 loc.) · Pâncota (6.946 loc.) · Pecica (12.762 loc.) · Sântana (11.428 loc.) · Sebiș (5.979 loc.) Comune Almaș · Apateu  · Archiș · Bata · Bârsa · Bârzava · Beliu · Birchiș · Bocsig · Brazii · Buteni · Cărand · Cermei · Chisindia · Conop  · Covăsânț  · Craiva · Dezna · Dieci  · Dorobanți · Fântânele · Felnac · Frumușeni · Ghioroc · Grăniceri · Gurahonț · Hălmagiu · Hălmăgel · Hășmaș · Ignești · Iratoșu · Livada · Macea · Mișca · Moneasa · Olari · Păuliș · Peregu Mare · Petriș · Pilu · Pleșcuța · Săvârșin · Secusigiu · Seleuș · Semlac · Sintea Mare · Socodor · Șagu · Șeitin · Șepreuș · Șicula · Șilindia · Șimand · Șiria · Șiștarovăț · Șofronea · Tauț · Târnova · Ususău · Vărădia de Mureș · Vârfurile · Vinga · Vladimirescu · Zăbrani · Zădăreni · Zărand · Zerind · Zimandu Nou Sate Sate din județul Arad

v • d • m Reședințele județelor României Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistrița  • Botoșani  • Brașov  • Brăila  • București  • Buzău  • Călărași  • Cluj-Napoca  • Constanța  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focșani  • Galați  • Giurgiu  • Iași  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamț  • Pitești  • Ploiești  • Râmnicu Vâlcea  • Reșița  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgoviște  • Târgu Jiu  • Târgu Mureș  • Timișoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

v • d • m Cele mai populate orașe ale României Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.) Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.) Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.) Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

v • d • m Localități traversate de DN7 Terminus București (Șoseaua Chitilei) Județul Ilfov Chitila Județul Dâmbovița Tărtășești • Slobozia Moară • Lungulețu • Sălcuța • Titu • Costeștii din Deal • Mătăsaru • Găești • Gura Foii • Bădulești • Crângurile de Jos Județul Argeș Leordeni • Topoloveni • Călinești • Ștefănești • Pitești • Bascov • Valea Ursului • Prislopu Mic • Prislopu Mare • Drăganu-Olteni • Dumbrăvești • Morărești • Dedulești Județul Vâlcea Milcoiu • Blidari • Racovița • Râmnicu Vâlcea • Olteni • Gura Văii • Seaca • Călimănești • Căciulata • Golotreni • Căciulata • Drăgănești • Călinești • Tuțulești • Balota • Robești • Câinenii Mari • Râu Vadului Județul Sibiu Tălmaciu • Șelimbăr • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului Județul Alba Sebeș Județul Hunedoara Orăștie • Simeria • Deva • Mintia • Vețel • Ilia • Burjuc • Zam Județul Arad Ilteu • Cuiaș • Săvârșin • Vărădia de Mureș • Nicolae Bălcescu • Bătuța • Căpruța • Bârzava • Conop • Odvoș • Lipova • Păuliș • Sâmbăteni • Vladimirescu • Arad • Pecica • Nădlac DN1  • DN2  • DN3  • DN5  • DN7

‎