Intersecționalitate

Parte a seriei despre
Discriminare

Forme generale de discriminare
Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie
Forme specifice de discriminare
Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă
Discriminarea în România
Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor
Manifestări
Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare
Politici
Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră
Metode de prevenire
Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală
Vezi și
CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică
editează

Intersecționalitatea este studiul de identități sociale care se suprapun sau se intersectează, și respectiv sistemele lor de opresiune, de dominare sau de discriminare. Teoria sugerează și analizează modul în care diferite categorii biologice, sociale și culturale cum ar fi genul, etnia, rasa, clasa, (diz)abilitatea, orientarea sexuală, religia, casta, vârsta, naționalitatea, și alte axe de identitate interacționează pe multiple și adesea simultane niveluri. Teoria propune că ar trebui să ne gândim la fiecare element sau trăsătură a unei persoane ca indisolubil unite cu toate celelalte elemente pentru înțelegerea pe deplin a propriei identități.^[1] Acest cadru poate fi folosit pentru a înțelege modul în care este produsă nedreptatea sistematică și inegalitatea socială, cu o bază multidimensională.^[2]

Intersecționalitatea susține că conceptualizările clasice de opresiune în societate –cum ar fi rasismul, sexismul, abilitismul, homofobiei, transfobiei, xenofobiei, și toate prejudecățile bazate pe intoleranță – nu acționează în mod independent, dar că aceste forme de excludere sunt interrelaționate, crearea unui sistem de opresiune care reflectă intersecția mai multor forme de discriminare.^[3]

Note

^ en Crenshaw, Kimberlé (1989). „Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracist Politics”. University of Chicago Legal Forum. 140: 139–167.
^ en DeFrancisco, Victoria P. (2014). Gender in Communication. Sage. ISBN 978-1-4522-2009-3.
^ en Crenshaw, Kimberlé (1989). „Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracist Politics”. University of Chicago Legal Forum.

Vezi și

Acest articol legat de sociologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !

[Crenshaw_1989-1] Crenshaw, Kimberlé (1989). „Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracist Politics”. University of Chicago Legal Forum. 140: 139–167.

[2] DeFrancisco, Victoria P. (2014). Gender in Communication. Sage. ISBN 978-1-4522-2009-3.

[3] Crenshaw, Kimberlé (1989). „Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracist Politics”. University of Chicago Legal Forum.

[1]

[2]

[3]