Avort selectiv

Acest articol se referă la practica avorturilor selective în funcție de sex. Pentru metoda de reducere a sarcinilor multiple, vedeți reducție embrionară.

Parte a seriei despre
Discriminare

Forme generale de discriminare
Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie
Forme specifice de discriminare
Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă
Discriminarea în România
Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor
Manifestări
Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare
Politici
Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră
Metode de prevenire
Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală
Vezi și
CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică
editează

Afiș pe peretele unei case din orașul Danșan, provincia Sichuan, China: „Este interzisă discriminarea, maltratarea sau abandonarea fetițelor” (septembrie 2005)

Avortul selectiv constă în întreruperea cursului unei sarcini în funcție de sexul prognozat al bebelușului. Avorturile selective sunt o practică răspândită în special în țările în care, cutumiar, femeia este inferioară bărbatului^[1]–în regiuni din China, India, Pakistan, Coreea, Taiwan și Caucaz în mod special.^[1]^[2] Infanticidul selectiv, pe de altă parte, se referă la uciderea unui copil/sugar datorată sexului acestuia, de multe ori imediat după naștere. În 1994, peste 180 de state au semnat planul de acțiune al Conferinței internaționale pentru populație și dezvoltare, prin care și-au dat acordul de a "elimina toate formele de discriminare la adresa copiilor de gen feminin".^[3] De asemenea, rezoluția Comitetului APCE din 2011 privind egalitatea de șanse pentru femei și bărbați condamnă ferm practica avorturilor selective și sugerează instituirea unei interdicții în rândul medicilor de a dezvălui sexul bebelușului înainte de naștere.^[4]

Un studiu din 2005 estimează că peste 90 de milioane de femei sunt în minus numai în cifrele demografice din Afganistan, Bangladesh, China, India, Pakistan, Coreea de Sud și Taiwan, sugerând totodată că acest deficit se datorează și avorturilor selective.^[2]^[5] Recensământul din India din 2011 arată un declin serios în numărul fetelor sub vârsta de șapte ani - activiștii estimează că opt milioane de fetuși feminini fuseseră avortați în perioada 2001-2011.^[6] Unele cercetări sugerează faptul că rațiunile de ordin cultural primează în fața celor economice în chestiunea feminicidului și a avorturilor selective, pentru că asemenea deviații în distribuția pe sexe nu apar în demografia Africii sub-sahariene, Americii Latine sau a Caraibelor.^[2] Alți statisticieni, însă, susțin că aceste dezechilibre de gen pot decurge mai degrabă din nonraportarea nașterilor de sex feminin, decât din cauza avorturilor selective sau a infanticidului.^[7]^[8]

Avorturile selective au devenit o practică curentă abia în secolul XX, dată fiind lipsa tehnologiei de aflare a sexului înainte de naștere, însă apariția ecografiilor a facilitat în mare măsură acest tip de selecție. Anterior părinții practicau infanticidul.^{[necesită citare]}

Există unele beneficii pentru femele. Este un beneficiu pentru prostituate. Cu un deficit de femei, multi barbati vor trebui să recurgă la prostituție pentru dorințele lor. De asemenea, cu un excedent de barbati, femeile vor avea mai multe opțiuni și de selecție pentru un soț. De asemenea, este un beneficiu pentru lucrătorii de sex feminin. În unele locuri din China și India, există un deficit de locuri de muncă pentru lucrătorii de sex feminin. Acest lucru obligă companiile să plătească salarii mai mari pentru a atrage cei mai buni muncitori de sex feminin.^{[necesită citare]}

Vezi și

Note

^ ^a ^b Daniel Goodkind (1999). „Trebuie restricționată selecția sexuală prenatală?: Chestiuni de etică și implicațiile lor în cercetare și politică (Should Prenatal Sex Selection be Restricted?: Ethical Questions and Their Implications for Research and Policy)”. Population Studies. 53 (1): 49–61. doi:10.1080/00324720308069. JSTOR 2584811.
^ ^a ^b ^c A. Gettis, J. Getis și J. D. Fellmann (2004). Introduction to Geography (Introducere în geografie), ediția a noua. New York: McGraw-Hill. p. 200. ISBN 0-07-252183-X
^ „Rezumat al programului de acțiune al Conferinței internaționale pentru populație și dezvoltare” (PDF). UNFPA. pp. 10–11. Accesat în 1 noiembrie 2011. ^{[nefuncțională]}
^ „Avorturile selective în funcție de sexul bebelușului vor fi interzise în UE”. Antena 3. Accesat în 30 noiembrie2011. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 iunie 2011. Accesat în 30 noiembrie 2011.
^ Pandey, Geeta (23 mai 2011). „Fetele nedorite ale Indiei (India's unwanted girls)” (în engleză). BBC News. Accesat în 23 mai 2011.
^ Sten Johansson, Olga Nygren (1991). „Fetele dispărute ale Chinei: o nouă perspectivă demografică (The missing girls of China: a new demographic account)”. Population and Development Review. 17 (1): 35–51. doi:10.2307/1972351. JSTOR 1972351.
^ M. Giovanna Merli, Adrian E. Raftery (2000). „Rămân nașterile neraportate în China rurală? (Are births underreported in rural China?)”. Demography. 37 (1): 109–126. doi:10.2307/2648100. JSTOR 2648100. PMID 10748993.

[Goodkind-1] Daniel Goodkind (1999). „Trebuie restricționată selecția sexuală prenatală?: Chestiuni de etică și implicațiile lor în cercetare și politică (Should Prenatal Sex Selection be Restricted?: Ethical Questions and Their Implications for Research and Policy)”. Population Studies. 53 (1): 49–61. doi:10.1080/00324720308069. JSTOR 2584811.

[Gettis-2] A. Gettis, J. Getis și J. D. Fellmann (2004). Introduction to Geography (Introducere în geografie), ediția a noua. New York: McGraw-Hill. p. 200. ISBN 0-07-252183-X

[3] „Rezumat al programului de acțiune al Conferinței internaționale pentru populație și dezvoltare” (PDF). UNFPA. pp. 10–11. Accesat în 1 noiembrie 2011. ^{[nefuncțională]}

[4] „Avorturile selective în funcție de sexul bebelușului vor fi interzise în UE”. Antena 3. Accesat în 30 noiembrie2011. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[5] „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 iunie 2011. Accesat în 30 noiembrie 2011.

[6] Pandey, Geeta (23 mai 2011). „Fetele nedorite ale Indiei (India's unwanted girls)” (în engleză). BBC News. Accesat în 23 mai 2011.

[7] Sten Johansson, Olga Nygren (1991). „Fetele dispărute ale Chinei: o nouă perspectivă demografică (The missing girls of China: a new demographic account)”. Population and Development Review. 17 (1): 35–51. doi:10.2307/1972351. JSTOR 1972351.

[8] M. Giovanna Merli, Adrian E. Raftery (2000). „Rămân nașterile neraportate în China rurală? (Are births underreported in rural China?)”. Demography. 37 (1): 109–126. doi:10.2307/2648100. JSTOR 2648100. PMID 10748993.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]