Baracudă mare
| Baracudă mare | |
|---|---|
| |
| Baracuda (Sphyraena barracuda) | |
| Stare de conservare | |
Stare de conservare: nu a fost încă evaluată
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
| Supraclasă: | Osteichthyes |
| (neclasificat): | Pisces |
| Clasă: | Actinopterygii |
| Subclasă: | Neopterygii |
| Infraclasă: | Teleostei |
| Supraordin: | Acanthopterygii |
| Ordin: | Perciformes |
| Subordin: | Scombroidei |
| Familie: | Sphyraenidae |
| Gen: | Sphyraena |
| Specie: | S. barracuda |
| Nume binomial | |
| Sphyraena barracuda Edwards, 1771 | |
Modifică text  |
|
Baracuda (Sphyraena barracuda) (știuca-de-mare) este un pește răpitor din familia Sphyraenidae, ordinul Perciformes care cuprinde până în prezent un număr de 26 de specii cunoscute. A nu se confunda cu caracudă.
Caractere morfologice
[modificare | modificare sursă]Baracuda are un aspect asemănător cu știuca, corpul lung fusiform este acoperit cu solzi mici de culoare argintie. Capul alungit are 2 ochi proeminenți și o gură largă prevăzută cu dinți ascuțiți. Înotătoarea dorsală este situată posterior iar cele ventrale sunt distanțate una de alta. Înotătoarea caudală este bifurcată. Baracuda are un corp relativ rigid, coloana vertebrală având numai 24 de vertebre. O baracudă poate avea o lungime de la 23 cm până la 2 m, acestea fiind speciile mari ca Sphyraena barracuda, Sphyraena afra și Sphyraena guachancho.
Răspândire
[modificare | modificare sursă]Peștele trăiește în regiunile tropicale și subtropicale din Atlantic, Pacific, Oceanul Indian și mările învecinate sau în Marea Mediterană și Marea Neagră. Exemplarele adulte trăiesc în mediul marin pe când cele tinere apar și regiunea de vărsare a unor fluvii.
Mod de hrănire
[modificare | modificare sursă]
Baracuda se hrănește cu pești mai mici, exemplarele mari se hrănesc cu scrumbii, toni tineri. Din cauza cărnii de baracudă care conține toxinele neurotoxice cigua (CTX) (C60H86O19) este un pește care prin consumare a cauzat cazuri de intoxicație la om.
Mod de viață
[modificare | modificare sursă]Baracudele tinere nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în largul mării, pe când peștii adulți duc o viață solitară ei fiind activi și ziua și noaptea.
Reproducție
[modificare | modificare sursă]Nu se știe prea mult despre modul lor de înmulțire fecundația icrelor are loc la lună plină în mod asemănător ca și la ceilalți pești, când baracudele se adună în bancuri mari în apropiere de regiuni cu stânci sau corali.
Agresivitate
[modificare | modificare sursă]Baracudele sunt cunoscute ca pești agresivi care pot ataca și omul, ele fiind mai periculoase decât rechinii. Această agresivitate a lor depinde de regiune, astfel din regiunea Caraibelor s-au semnalat 30 de atacuri ale lor asupra omului. Pe când baracudele tinere simulează numai un atac, baracudele adulte pot provoca printr-o mușcătură răni grave ce pot duce la pierderi mari de sânge.
Sistematică
[modificare | modificare sursă]
- Sphyraena acutipinnis, Day, 1876.
- Sphyraena afra Peters, 1844
- Sphyraena argentea Girard, 1854
- Sphyraena barracuda, Walbaum, 1792
- Sphyraena borealis DeKay, 1842
- Sphyraena chrysotaenia Klunzinger, 1884
- Sphyraena ensis Jordan & Gilbert, 1882
- Sphyraena flavicauda, Rüppell, 1838.
- Sphyraena forsteri, Cuvier, 1829.
- Sphyraena guachancho Cuvier, 1829
- Sphyraena helleri, Jenkins, 1901.
- Sphyraena iburiensis Doiuchi & Nakabo, 2005
- Sphyraena idiastes Heller & Snodgrass, 1903.
- Sphyraena japonica Cuvier, 1829.
- Sphyraena jello, Cuvier, 1829.
- Sphyraena lucasana Gill, 1863.
- Sphyraena novaehollandiae Günther, 1860.
- Sphyraena obtusata Cuvier, 1829
- Sphyraena picudilla, Poey, 1860.
- Sphyraena pinguis Günther, 1874.
- Sphyraena putnamae, Jordan & Seale, 1905.
- Sphyraena qenie, Klunzinger, 1870.
- Sphyraena sphyraena) (Linnaeus, 1758).
- Sphyraena tome Fowler, 1903.
- Sphyraena viridensis Cuvier, 1829.
- Sphyraena waitii Ogilby, 1908.
