Creier
| Encefalul | |
 Creierul uman | |
 Secțiune a creierului uman | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | cerebrum, encephalon |
| Originea embrionară | tub neural |
| Parte din | encefal |
| Sistem | sistem nervos |
| arteră cerebrală profundă | |
| marea venă cerebrală, vene cerebrale | |
| Resurse externe | |
| TA | A14.1.03.001 |
| Terminologie anatomică | |
Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea principală a sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții complexe ale organismului, funcții autonome, precum bătăile inimii, mersul, respirația și digestia, sau funcții cognitive care se află sub controlul conștient al persoanei, precum generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană (meninge).
Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni.[1][2]
Fiziologie
[modificare | modificare sursă]Encefalul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite.
De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală ci, prin împletiturile nervilor (plexuri), sunt reținute în unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm inconștient, prin reflexe.
La animalele cu un sistem nervos superior, precum la om, există acest sistem nervos autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).
Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea creierului, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea și reproducerea.
Funcția creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni. Această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), care stabilește intensitatea biocurenților produși la acest nivel.
Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenței și a capacității de a învăța, prin proprietățile plastice neuronale.
Anatomie
[modificare | modificare sursă]
Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară.
Encefalul cuprinde:
- trunchiul cerebral - aici își au originea 10 din cei 12 nervi cranieni, este sediul unor reflexe somatice și vegetative.
- cerebelul - extirparea sa generează astenie, astazie și atonie, care sunt atenuate ulterior prin compensare corticală.
- diencefalul - cuprinde talamusul, metatalamusul, subtalamusul, epitalamusul și hipotalamusul.
- emisferele cerebrale - reprezintă cea mai mare parte a sistemului nervos central.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Savanții pun la cale un proiect științific grandios: identificarea tuturor conexiunilor din creier, 26 decembrie 2011, Descoperă, accesat la 22 mai 2012
- ^ „Avem cu câteva miliarde de neuroni mai puțin decât se credea”.
- ^ Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu. Manual de Biologie pentru clasa a XI-a. Corint. p. 26.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Brain Facts and Figures
- en Explore the Brain like never before (Creierul la diverse mamifere)
- en Brain Myths—Busted Arhivat în , la Wayback Machine., health.msn.com
- Din misterele creierului, 15 ianuarie 2012, Oana Antonescu, Adevărul
- Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne controlează viața, 27 februarie 2012, Marius Comper, Descoperă
- Creierul ne joacă feste, 6 mai 2011, Marius Comper, Descoperă
- Tunningul cerebral: upgradeaza-ti creierul!, 5 februarie 2009, Cecilia Stroe, Descoperă
- Atunci cand creierul greseste..., 29 septembrie 2008, Andrada Fiscutean, Descoperă
- La rascruce de GANDURI, 9 iunie 2008, Cecilia Stroe, Descoperă
- Creierul - un urias adormit, 17 septembrie 2007, Descoperă
- Cât de bine te cunoști?[nefuncțională], 7 noiembrie 2010, Anca Aldea, Jurnalul Național
- „Folosim doar 10% din creier” și alte mituri despre mintea umană, 10 septembrie 2012, Marius Comper, Descoperă
| |||||||||||||||||||||||||||||
