Caransebeș
| Caransebeș | |||
| Karansebesch Karánsebes | |||
| — municipiu — | |||
| |||
  Caransebeș Caransebeș (România) | |||
| Coordonate: 45°25′17″N 22°13′19″E / 45.42139°N 22.22194°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Caraș-Severin | ||
| SIRUTA | 51010 | ||
| Atestare documentară | 1289 | ||
| Reședință | Caransebeș[*] | ||
| Componență | Caransebeș[*], Jupa | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Felix-Cosmin Borcean[*][1] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 73,58 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 21.714 locuitori | ||
| - Densitate | 388 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 325400[2] | ||
| Prefix telefonic | 2 55 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Caransebeș este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitatea componentă Caransebeș (reședința), și din satul Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie.[3] Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 45 km de Lugoj, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu.
Climă
[modificare | modificare sursă]Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Influențele climatice submediteraneene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – 15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 40 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.
Istorie
[modificare | modificare sursă] România 1919–
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] 1918–1919
Regatul Serbiei 1918
Republica bănățeană 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Monarhia Habsburgică 1718–1804
Imperiul Otoman 1658–1718Principatul Transilvaniei 1570–1658
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526Primele așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile dacice. Descoperirile arheologice cum ar fi urmele unor construcții preromane, morminte de tip tumular, dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.
În anul 1385 este atestat mănăstirea franciscanilor din Caransebeș, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382).[4] Mănăstirea a fost construită pe vechile ziduri ale unei biserici ortodoxe de rit răsăritean, dovadă fiind altarul poziționat cu fața către nord-est. Ruinele au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele sunt vizibile si astazi in centrul orasului.
În anul 1738 Caransebeșul a fost ars în intregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menționează cronica franciscană.[5] Românii s-au revoltat împotriva fiscalității impuse de administrația imperială și împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea orașului s-a realizat rapid. În anul 1788 orașul a fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcționează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic, lângă care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurențiu Streza.
După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii din oraș l-au ales deputat în Parlamentul Ungariei pe Traian Doda, fost general în armata austriacă și un mare luptător pentru puținele drepturi politice pe care românii le aveau la acea dată în cadrul dualismului austro-ungar. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeșul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist a fost construit Aeroportul Caransebeș și o bază aeriană în apropierea orașului.
Stema municipiului
[modificare | modificare sursă]Stema oficială a municipiului Caransebeș a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1533/2002. Aceasta se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă.
Primul cartier, pe roșu, conține o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuțite și poartă centrală închisă, însoțită de un "soare-răsare" și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliță cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității.
Semnificația elementelor însumate
Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeșul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare.
Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebeșului.
Cartierul albastru, care semnifică credință, speranță și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor.
Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeș, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.
Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, și face trimitere la virtuțile tradiționale: cinstea, curajul, sinceritatea, însușiri morale tipice locuitorilor acestei așezări.
Transporturi
[modificare | modificare sursă]Caransebeșul a fost conectat la rețeaua feroviară în anul 1876, odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș. În anul 1879 aceasta a fost prelungită până la Orșova și interconectată cu rețeaua de căi ferate din Regatul României.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Caransebeș
Români (80,36%)
Alte etnii (2,98%)
Necunoscută (16,66%)
Componența confesională a municipiului Caransebeș
Ortodocși (73,05%)
Baptiști (2,99%)
Romano-catolici (2,92%)
Penticostali (2,08%)
Alte religii (1,52%)
Necunoscută (17,44%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Caransebeș se ridică la 21.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 24.689 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), iar pentru 16,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,05%), cu minorități de baptiști (2,99%), romano-catolici (2,92%) și penticostali (2,08%), iar pentru 17,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
|
|
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Municipiul Caransebeș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Felix-Cosmin Borcean[*], Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||
| Alianța Dreapta Unită | 2 | |||||||
| Pleșa Traian-Adrian | 1 | |||||||
Personalități
[modificare | modificare sursă]- George Buitul (1589-1635), rector al misiunii iezuite, filolog;
- Gavril Ivul (1619 - 1678), călugăr iezuit român, profesor de filosofie și teologie;
- Constantin Diaconovici Loga (1770-1850), pedagog și scriitor;
- Theodor Seracin (1836-1901), general;
- Wilhelm Klein (1850-1924), arheolog;
- Ion Dragalina (1860-1916), general;
- Traian Băcilă (1867-1931), general;
- René Fülöp Miller (1891-1963), sociolog și scriitor;
- Aura Buzescu (1894-1992), actor;
- Nicolae Corneanu (1923-2014), mitropolit;
- Sorin Grindeanu (n. 1973), politician;
- Adrian Marcu (n. 1973), scriitor;
- Raul Opruț (n. 1998), fotbalist.
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Biserica romano-catolică
-
Centrul pietonal
-
Banca Comercială
-
Poșta
-
Palatul Korongy
-
Catedrala "Sf. Gheorghe"
-
Colegiul Național "Traian Doda"
-
Colegiul Național "Constantin Diaconovici Loga"
-
Sinagoga
-
Ruinele bisericii de rit răsăritean (ulterior franciscană) - sit
-
Cazarma grănicerilor
-
Primăria
-
Monumentul Pro Patria
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Bona, Petru, Caransebeș (contribuții istorice), Caransebeș, 1989
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
- Vlăsceanu, Gheorghe - Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Caraș-Severin 1880 - 2002, [1]
- ***INSSE, Comunicat Recensământul Populației și al Locuințelor, Caraș-Severin, 2 februarie 2012
- Ș. Pascu. Voievodatul Transilvaniei, vol II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 156-157
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://coduripostaleok.ro/caras-severin/caransebes-cs Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
- ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, pag. 87.
- ^ Rusu, Op. cit., pag. 88.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia orașului Caransebeș: împreună cu monografiile bisericilor, a episcopiei, a institutului teologic și pedagogic și cu bibliografiile celor care au lucrat în aceste instituții, Andrei Ghidu, Iosif Bălan, Editura Mirton, 2000
- Tiparul Românesc Diecezan din Caransebeș: 1885-1918, Petru Călin, Editura Banatica, 1996
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Villa rustica de la Caransebeș
- Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeș
- Mănăstirea franciscană din Caransebeș
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Site-ul oficial al primăriei Caransebeșului Arhivat în , la Wayback Machine.
- Caransebeș - municipiu din județul Caraș - Severin, România Arhivat în , la Wayback Machine.
- Site de informatii din Caransebes [1]
