Comuna Frata, Cluj

Frata
—  comună  —
Panorama satului Frata - vedere nord-sud
Stemă
Frata Frata (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°42′19″N 24°03′39″E ({{PAGENAME}}) / 46.70528°N 24.06083°E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	57742
Atestare	1293 [1]
Reședință	Frata
Sate componente	Frata, Berchieșu, Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare, Soporu de Câmpie
Guvernare
- Primar	Cristian-Miron Cherecheș[*]​[3] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	73,01 km²
Altitudine	396 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.791 locuitori
- Densitate	60,07 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407285
Prefix telefonic	+40 x64 [2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Frata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Frata (în maghiară Magyarfráta) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Berchieșu, Frata (reședința), Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare și Soporu de Câmpie.

În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români). Istoricul G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor ^[4]

Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească ^[5] Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din același recensământ, mai aflăm că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici ^[6], și anume Vaszilie (adică Vasilie), Vaszilie 2 (un alt Vasilie), precum și Todor (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri.^[7]

• Biserica de lemn din Frata
• Biserica de lemn din Berchieșu

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Frata se ridică la 3.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.242 de locuitori.^[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,73%), cu minorități de romi (5,62%) și maghiari (2,8%), iar pentru 4,72% nu se cunoaște apartenența etnică.^[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,99%), cu minorități de greco-catolici (6,23%), penticostali (5,51%), martori ai lui Iehova (3,19%), reformați (2,59%) și adventiști (1,98%), iar pentru 5,01% nu se cunoaște apartenența confesională.^[10]

Comuna Frata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cristian-Miron Cherecheș[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[11]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[12][13]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	2.619	2.202	213	2	165	37
1880	2.966	2.301	480	17		168
1890	3.334	2.753	460	18		103
1900	3.399	2.755	562	34		48
1910	3.895	3.125	546		224
1920	3.989	3.476	414			99
1930	4.462	3.767	377		275	43
1941	5.476	4.666	446	1		363
1956	6.249	5.540	387	1	320	1
1966	6.506	6.105	321		78	2
1977	6.332	5.840	254		238
1992	4.594	4.387	145		62
2002	4.382	3.834	186		359	3

Frata, Cluj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Recensământul[14][15]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Unitarieni	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	2619	923	1388	63	215	18	5	7	-	-	-	-
1857	2664	799	1523	65	210	33	18	1	15	-	-	-
1869	2925	945	1577	68	244	18	7	62	4	-	-	-
1880	2966	915	1504	97	345	8	6	91	-	-	-	-
1890	3334	685	2147	116	273	8	7	98	-	-	-	-
1900	3339	1072	1694	133	361	3	12	124	-	-	-	-
1910	3895	1195	2091	123	368	1	27	90	-	-	-	-
1930	4462	1520	2455	51	336	-	24	44	32	6	-	12
1992	4594	3102	796	3	146	-	1	-	546	58	114	125

La nivel de comunǎ, se observǎ cǎ religiile specifice populației maghiare, de-a lungul timpului, nu depǎșesc 10 - 15 % din totalul populației, ponderea credincioșilor fiind reprezentatǎ de cele douǎ religii specifice românilor: greco - catolicǎ si ortodoxǎ. Faptul ca populația de religie ortodoxǎ, în intervalul analizat, are o pondere relativ mare, între 20 - 35 % din totalul populației dovedește toleranța de care s-a bucurat aceastǎ religie atât din partea autorităților austriece cât și a celor maghiare. Nu același lucru se poate spune despre comuniștii români, care odatǎ aduși la putere de sovietici au scos în afara legii, la 1 decembrie 1948, Biserica greco - catolică din România, după ce aceasta a jucat - timp de două secole și jumătate - un rol important în apǎrarea și formarea conștiinței naționale a românilor din Ardeal. Referitor la celelalte religii trebuie menționat numarul mare de evrei care au trăit în comună începând cu anul 1850 și până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Recensământul[14][15]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Unitarieni	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	1681	423	1072	40	127	7	5	7	-	-	-	-
1857	1672	332	1178	19	119	6	2	1	15	-	-	-
1869	1752	459	1068	31	127	9	3	51	-	-	-	-
1880	1792	398	1129	52	142	3	-	68	-	-	-	-
1890	2049	344	1417	60	147	3	-	78	-	-	-	-
1900	2105	484	1306	61	152	-	12	90	-	-	-	-
1910	2262	487	1493	51	165	-	1	65	-	-	-	-
1930	2720	602	1825	27	187	-	14	36	-	6	-	9
1992	1773	982	522	2	75	-	-	-	-	2	41	100

• Ioan Ploscaru (născut la 19 noiembrie 1911, la Frata, în comitatul Cluj, astăzi în județul Cluj - decedat în 1998, la Lugoj, județul Timiș), Episcop greco-catolic român de Lugoj (1959-1996), deținut politic în timpul terorii comuniste (1949-1955 și 1956-1964); este autor al lucrării: Lanțuri și Teroare, Editura Signata, Timișoara, 1993, 484 de pagini.

• Nicolae Pașca, născut la Frata, preot, ctitorul Mânăstirii Sfânta Treime din Soporu de Câmpie și a noii biserici ortodoxe din comuna Frata , localitatea Soporul de Câmpie ;
• Vasile Soporan (nascut in anul 1934,in Frata } este un cântăreț de muzică populară ,specific zonei de Câmpie a Transilvaniei. S-a afirmat în muzica populară în calitate de solist al formației "Taraful din Soporul de Câmpie",comuna Frata, condus de violonistul Șandor Ciurcui. Este considerat un tezaur viu al folclorului din Transilvania, datorită modului original de interpretare a cantecelor cât și compoziției melodice.
• Profesor Marta Alupului Rus, mulți ani profesor și director de școală la Piatra Neamț, absolvent al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1969. S-a născut în comuna Frata, satul Soporul de Câmpie în anul 1946 și a murit în anul 2005, la Piatra Neamt. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie, comuna Frata, în anul 1969, în cadrul lucrării de liciență intitulată "Soporul de Câmpie : monografie folclorică ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacanțe muzicale" din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din perioada 1950-1960.
• Eliseu Moga (1859 - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Teodor Moga (1873 - 1948), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia1918

• 
  Biserica de lemn din Frata, județul Cluj, 2008
• 
  Soporu de Câmpie
• 
  Soporu de Câmpie (vedere dinspre Aruncuta)
• 
  Soporu de Câmpie
• 
  Școala generală din Frata
• 
  Primăria din Frata
• 
  Frata - Monumentul eroilor
• 
  Catalogul eroilor din Frata
• 
  Frata - vedere nord -sud, dinspre Berchieș
• 
  Frata - zona centrală

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 329.
• Ioan Ploscaru, Lanțuri și Teroare, Editura Signata, Timișoara, 1993.

• Pagina Primăriei

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Cluj Reședința Cluj-Napoca Municipii Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla Orașe Huedin Comune Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni Sate Sate din județul Cluj