Vizualizare sursă pentru „Romi”

← Romi

Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următoarele motive:

Această pagină este semiprotejată.

Ea poate fi modificată doar de utilizatorii înregistrați de cel puțin patru zile.

Dacă doriți să propuneți o modificare vă rugăm să lăsați un mesaj în pagina de discuții.

Pentru a cere deprotejarea paginii urmați instrucțiunile de la pagina Cereri protejare/deprotejare.

Your IP address is in a range that has been blocked on all Wikimedia Foundation wikis.
The block was made by ‪Hasley‬. The reason given is Open proxy/Webhost: See the help page if you are affected: .
- Start of block: 18 decembrie 2022 18:21
- Expiry of block: 18 decembrie 2025 18:21
Your current IP address is 62.210.136.28. The blocked range is 62.210.0.0/16.
Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the No open proxies global policy.
Otherwise, to discuss the block please post a request for review on Meta-Wiki. You could also send an email to the stewards VRT queue at stewards@wikimedia.org including all above details.

Puteți vedea și copia codul sursă al paginii:

<noinclude>{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}</noinclude>
{{unește|Țigani|Romi}}

{{Infocaseta Grup etnic
| grup = Romi
| nume_propriu = Rroma, Rromane manuśa
| steag = [[File:Flag of the Romani people.svg|200px]]
| steag_descriere = Drapelul oficial al romilor propus în 1971 la primul Congres Mondial al Romilor. [[Roata]] cu spițe ''[[chakra]]'' a fost adoptată ca simbol al etniei rome.
| imagine = [[File:Chisinau gipsies.jpg|200px]]
| imagine_descriere = Țigani la [[Chișinău]] (~1900)
| populație = '''12 milioane'''<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.livescience.com/40652-facts-about-roma-romani-gypsies.html |title=5 Intriguing Facts About the Roma |work=Live Science |author=Marc Lallanilla |date=23 octombrie 2013}}</ref>
| genealogie =
| regiuni =
| regiune1 = {{flag|Uniunea Europeană}}
| pop1 = 6.162.100
| ref1 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-249_en.htm |title=Roma Integration – 2014 Commission Assessment: Questions and Answers |work=European Commission |date=4 aprilie 2014}}</ref>
| regiune2 = {{flag|Statele Unite}}
| pop2 = 1.000.000
| ref2 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.thedailybeast.com/articles/2013/12/22/american-gypsies-are-a-persecuted-minority-that-is-starting-to-fight-back.html |title=American Gypsies Are a Persecuted Minority That Is Starting to Fight Back |work=The Daily Beast |author=Nina Strochlic |date=23 decembrie 2013}}</ref>
| regiune3 = {{flag|Brazilia}} 
| pop3 = 800.000
| ref3 = <ref>{{pt icon}} {{cite web |url=http://noticias.r7.com/brasil/noticias/falta-de-politicas-publicas-para-ciganos-e-desafio-para-o-governo-20110524.html |title=Falta de políticas públicas para ciganos é desafio para o governo |work=R7 |date=24 mai 2011}}</ref>
| regiune4 = {{flag|Spania}}
| pop4 = 750.000–1.000.000 
| ref4 = <ref>{{cite web |url = https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-and-eu/roma-integration-eu-country/roma-integration-spain_en}}</ref>
| regiune5 = {{flagcountry|România}}
| pop5 = 619.007–1.850.000<ref>{{cite web |title = Roma equality, inclusion, and participation by EU country – Romania|url = https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-eu/roma-equality-inclusion-and-participation-eu-country/romania_en |website = European Commission – European Commission |language = en}}</ref><ref name=immigration /><ref>{{cite web |format = XLS |url = http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls |title = Rezultatele finale ale Recensământului din 2011 – Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune |date = 5 July 2013 |accessdate = 18 December 2013 |publisher = [[Institutul Național de Statistică]] |language = Romanian |archive-date = 2016-01-18 |archive-url = https://web.archive.org/web/20160118131243/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls |dead-url = yes }}</ref>
| regiune6 = {{flagcountry|Turcia}}
| pop6 = 500.000–2.750.000 
| ref6 = <ref name=immigration>{{cite web |format = PDF |url = http://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680088ea9 |title = Roma and Travellers Team. TOOLS AND TEXTS OF REFERENCE. Estimates on Roma population in European countries |postscript = Council of Europe Roma and Travellers Division }}</ref>
| regiune7 = {{flagcountry|Franța}}
| pop7 = 350.000–500.000
| ref7 = <ref>{{cite web |url = http://www.euractiv.com/security/situation-roma-france-crisis-proportions-report/article-150507 |title = Situation of Roma in France at crisis proportions |publisher = EurActiv Network |quote = According to the report, the settled Gypsy population in France is officially estimated at around 500,000, although other estimates say that the actual figure is much closer to 1.2 million. |date = 7 December 2005 |accessdate = 21 October 2015 }}</ref><ref name="350000 en France en 2010">{{cite web |first = Bernard |last = Gorce |url = http://www.la-croix.com/Actualite/France/Roms-gens-du-voyage-deux-realites-differentes-_NG_-2010-07-22-603910 |title = Roms, gens du voyage, deux réalités différentes |publisher = [[La Croix]] |date = 22 July 2010 |accessdate = 21 October 2016 |quote = <small>[MANUAL TRANS.]</small> The ban prevents statistics on ethnicity to give a precise figure of French Roma, but we often quote the number 350,000. For travellers, the administration counted 160,000 circulation titles in 2006 issued to people aged 16 to 80 years. Among the travellers, some have chosen to buy a family plot where they dock their caravans around a local section (authorized since the Besson Act of 1990). }}</ref>
| regiune9 = {{flagcountry|Bulgaria}}
| pop9 = 325.343–750.000
| ref9 = <ref name="NSI">{{cite web |url = http://censusresults.nsi.bg/Census/Reports/2/2/R7.aspx |script-title = bg:Население по местоживеене, възраст и етническа група |trans-title = Population by place of residence, age and ethnic group |language = bg |website = Bulgarian National Statistical Institute |accessdate = 22 June 2015 }} Self declared</ref><ref>{{cite press release |url = http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-249_en.htm |title = Roma Integration – 2014 Commission Assessment: Questions and Answers |publisher = European Commission |location = Brussels |date = 4 April 2014 |accessdate = 28 April 2016 }}</ref>
| regiune10 = {{flagcountry|Ungaria}}
| pop10 = 309.632–870.000 
| ref10 = <ref name="KSH">{{cite book|last=Vukovich|first=Gabriella|url=http://www.ksh.hu/docs/hun/xftp/idoszaki/mikrocenzus2016/mikrocenzus_2016_12.pdf|title=Mikrocenzus 2016 - 12. Nemzetiségi adatok|trans-title=2016 microcensus - 12. Ethnic data|language=hu|work=Hungarian Central Statistical Office|location=Budapest|year=2018|accessdate=9 January 2019|isbn=978-963-235-542-9}}</ref><ref>{{cite journal |last1 = János |first1 = Pénzes |last2 = Zoltán |first2 = István |last3 = Patrik |first3 = Tátrai |title = Changes in the Spatial Distribution of the Roma Population in Hungary During the Last Decades |journal = Területi Statisztika |doi = 10.15196/TS580101 |url = http://www.ksh.hu/docs/hun/xftp/terstat/2018/01/ts580101.pdf |doi-broken-date = 2019-03-15 }}</ref>
| regiune11 = {{flag|Argentina}}
| pop11 = 300.000
| ref11 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.errc.org/article/emerging-romani-voices-from-latin-america/1847 |title=Emerging Romani Voices from Latin America |work=European Roma Rights Centre |author=Druzhemira Tchileva |date=27 mai 2004}}</ref>
| regiune12 = {{flag|Rusia}}
| pop12 = 182.766–1.200.000
| ref12 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.perepis2002.ru/ct/doc/English/4-1.xls |title=National composition of population |work=Perepis 2002 |accessdate=2010-11-25 |archive-date=2011-06-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110609204012/http://www.perepis2002.ru/ct/doc/English/4-1.xls |dead-url=yes }}</ref><ref name="osce">{{cite web |url=http://www.osce.org/hcnm/78034?download=true |title=Recent Migration of Roma in Europe |work=OSCE |author=Claude Cahn, Elspeth Guild |date=18 decembrie 2008 |pages=87–88}}</ref>
| regiune13 = {{flagcountry|United Kingdom}}
| pop13 = 225.000 
| ref13 = <ref>{{cite web |title = Roma integration in the United Kingdom |url = https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-and-eu/roma-integration-eu-country/roma-integration-united-kingdom_en |website = European Commission – European Commission |language = en }}</ref><ref name=immigration /><ref>{{Citation |contribution = RME |contribution-url = http://www.ethnologue.com/language/rme |title = Ethnologue }}</ref>
| regiunen14 = {{flagcountry|Serbia}}
| pop14 = 147.604–600.000
| ref14 = <ref>{{cite web |url = http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/userFiles/file/Aktuelnosti/Prezentacija_Knjiga1.pdf |script-title = sr:Попис становништва, домаћинстава и станова 2011. у Републици Србији: Национална припадност |trans-title = Census of population, households and apartments in 2011 in the Republic of Serbia: Ethnicity |language = sr |publisher = State Statistical Service of the Republic of Serbia |page = 8 |date = 29 November 2012 |accessdate = 17 July 2017 |archive-date = 2018-07-08 |archive-url = https://web.archive.org/web/20180708082957/http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/userFiles/file/Aktuelnosti/Prezentacija_Knjiga1.pdf |dead-url = yes }}</ref><ref>{{cite web |url = http://www.errc.org/cms/upload/file/serbia-country-profile-2011-2012.pdf |title = Serbia: Country Profile 2011–2012 |website = European Roma Rights Centre |page = 7 |accessdate = 17 July 2017 }}</ref><ref name=immigration />
| regiune15 = {{flagcountry|Italy}}
| pop15 = 120.000–180.000
| ref15 = <ref name=DiGiacomo>{{cite web |url = http://www.21luglio.org/wp-content/uploads/2015/04/Rapporto-annuale-Associazione-21-luglio.pdf |title = Giornata Internazionale dei rom e sinti: presentato il Rapporto Annuale 2014 (PDF) |accessdate = 2019-07-08 |archive-date = 2017-02-03 |archive-url = https://web.archive.org/web/20170203064522/http://www.21luglio.org/wp-content/uploads/2015/04/Rapporto-annuale-Associazione-21-luglio.pdf |dead-url = yes }}</ref><ref name=immigration />
| regiune16 = {{flagcountry|Greece}}
| pop16 = 111.000–300.000 
| ref16 = <ref>{{cite web |title = Premier Tsipras Hosts Roma Delegation for International Romani Day |website = greekreporter –place = |publisher = Nick Kampouris |url = https://greece.greekreporter.com/2019/04/09/premier-tsipras-hosts-roma-delegation-for-international-romani-day/ }}</ref><ref>{{cite web |title = Greece NGO |newspaper = Greek Helsinki Monitor |place = LV |publisher = Minelres |url = http://www.minelres.lv/reports/greece/greece_NGO.htm }}</ref>
| regiune17 = {{flagcountry|Germany}}
| pop17 = 105.000 
| ref17 = <ref name=immigration /><ref>{{Citation |contribution-url = http://www.berlin-institut.org/online-handbuchdemografie/bevoelkerungsdynamik/regionale-dynamik/roma-in-deutschland.html |publisher = Berlin-Institut für Bevölkerung und Entwicklung |title = Regionale Dynamik |contribution = Roma in Deutschland |access-date = 2019-07-08 |archive-date = 2017-04-29 |archive-url = https://web.archive.org/web/20170429055947/http://www.berlin-institut.org/online-handbuchdemografie/bevoelkerungsdynamik/regionale-dynamik/roma-in-deutschland.html |dead-url = yes }}</ref>
| regiune18 = {{flagcountry|Slovakia}}
| pop18 = 105.738–490.000 
| ref18 = <ref>{{cite web |title = Roma integration in Slovakia |url = https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-and-eu/roma-integration-eu-country/roma-integration-slovakia_en |website = European Commission – European Commission |language = en }}</ref><ref>{{cite web |publisher = Statistics |place = [[Slovakia|SK]] |url = http://portal.statistics.sk/files/Sekcie/sek_600/Demografia/SODB/Tabulky/Tabulky_AJ_SODB/tab11.pdf |archiveurl = https://web.archive.org/web/20070715152521/http://portal.statistics.sk/files/Sekcie/sek_600/Demografia/SODB/Tabulky/Tabulky_AJ_SODB/tab11.pdf |archivedate = 15 July 2007 |title = Population and Housing Census. Resident population by nationality }}</ref><ref>{{cite web |website = SME |place = SK |url = http://romovia.sme.sk/c/6947495/po-deviatich-rokoch-spocitali-romov-na-slovensku-ich-zije-viac-ako-400-tisic.html |title = Po deviatich rokoch spočítali Rómov, na Slovensku ich žije viac ako 400-tisíc |language = Slovak |date = 25 September 2013 |accessdate = 25 September 2013 |publisher = SITA }}</ref>
| regiune19 = {{flagcountry|Albania}}
| pop19 = 100.000–140.000
| ref19 = <ref>{{cite web|url=https://www.balcanicaucaso.org/aree/Albania/Rom-d-Albania-76445|titolo=Rom d'Albania|limbă=it}}</ref>
| regiune20 = {{flagcountry|Iran}}
| pop20 = 100.000–110.000
| ref20 = <ref>{{cite web |url = http://www.iranian.com/SaeedTavakkol/2005/October/Gypsy/index.html |title = Gypsy |deadurl = yes |archiveurl = https://web.archive.org/web/20170515170948/http://www.iranian.com/SaeedTavakkol/2005/October/Gypsy/index.html |archivedate = 15 May 2017 |df = dmy-all }}</ref>
| regiune21 = {{flagcountry|North Macedonia}}
| pop21 = 53.879–197.000 
| ref21 = <ref name=immigration /><ref>{{cite web |url = http://www.stat.gov.mk/english/glavna_eng.asp?br=18 |archiveurl = https://web.archive.org/web/20040621055714/http://www.stat.gov.mk/english/glavna_eng.asp?br=18 |archivedate = 21 June 2004 |title = The 2002-census reported 53,879 Roma and 3,843 'Egyptians' |publisher = Republic of Macedonia, State Statistical Office |accessdate = 17 September 2010 }}</ref>
| regiune22 = {{flagcountry|Sweden}}
| pop22 = 50.000–100.000
| ref22 = <ref name=immigration /><ref>{{Citation |contribution-url = http://minoritet.prod3.imcms.net/1013 |title = Minoritet |contribution = Sametingen. Information about minorities in Sweden |language = sv |publisher = IMCMS |access-date = 2019-07-08 |archive-date = 2017-03-26 |archive-url = https://web.archive.org/web/20170326075902/http://minoritet.prod3.imcms.net/1013 |dead-url = yes }}</ref>
| regiune23 = {{flag|Canada}}
| pop23 = 80.000
| ref23= <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://home.cogeco.ca/~rcctoronto/pdfs/fs08canada.pdf |title=Roma in Canada |work=Roma Community Centre |author=Ronald Lee |date=1998 |accessdate=2017-01-06 |archive-date=2007-06-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070614111814/http://home.cogeco.ca/~rcctoronto/pdfs/fs08canada.pdf |dead-url=unfit }}</ref>
| regiune24 = {{flagcountry|Ukraine}}
| pop24 = 47.587–260.000 
| ref24 = <ref name=immigration /><ref>{{cite web |url = http://2001.ukrcensus.gov.ua/results/nationality_population/nationality_popul1/select_5/?botton=cens_db&box=5.1W&k_t=00&p=100&rz=1_1&rz_b=2_1%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20&n_page=5 |script-title = uk:Всеукраїнський перепис населення '2001: Розподіл населення за національністю та рідною мовою |trans-title = Ukrainian Census, 2001: Distribution of population by nationality and mother tongue |language = uk |publisher = State Statistics Service of Ukraine |place = [[Ukraine|UA]] |date = 2003 |accessdate = 15 September 2017 }}</ref>
| regiune25 = {{flagcountry|Portugal}}
| pop25 = 40.000–52.000 
| ref25 = <ref name=immigration /><ref name="minorityrights.org" />
| regiune26 = {{flagcountry|Austria}}
| pop26 = 40.000–50.000
| ref26 = <ref>{{Citat web |url=http://medienservicestelle.at/migration_bewegt/2012/04/05/etwa-40-000-roma-und-sinti-leben-in-osterreich/ |accessdate=2019-07-08 |titlu=copie arhivă |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304062645/http://medienservicestelle.at/migration_bewegt/2012/04/05/etwa-40-000-roma-und-sinti-leben-in-osterreich/ |dead-url=yes }}</ref>
| regiune27 = {{flagcountry|Netherlands}}
| pop27 = 32.000–40.000 
| ref27 = <ref name=immigration />
| regiune28 = {{flagcountry|Ireland}}
| pop28 = 22.435–37.500 <ref name=immigration />
| regiune29 = {{flagcountry|Poland}}
| pop29 = 17.049–32.500 
| ref29 = <ref name=immigration /><ref>{{cite web |url = http://countrystudies.us/poland/32.htm |title = Poland – Gypsies |website = Country studies |place = [[United States|US]] |accessdate = 28 august 2015 }}</ref>
| regiune30 = {{flag|Australia}}
| pop30 = 25.000
| ref30 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://open.abc.net.au/explore/15645 |title=The history of Australian Romanies, now and then |work=ABC |author=Yvonne Slee}}</ref>
| regiune31 = {{flag|Mexic}}
| pop31 = 15.850
| ref31 = <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.ipsnews.net/2010/10/gypsies-or-how-to-be-invisible-in-mexico/ |title=Gypsies, or How to Be Invisible in Mexico |work=Inter Press Service |author=Emilio Godoy |date=12 octombrie 2010}}</ref>
| regiune32 = {{flagcountry|Moldova}}
| pop32 = 12.778–107.100 
| ref32 = <ref name=immigration /><ref>2004 census</ref>
| limbi = [[Limba romani|Romani]], limbi ale zonelor native
| religii = [[Creștinism]] ([[ortodoxism]], [[catolicism]], [[protestantism]])<br />[[Islam]]<br />Shaktism<ref>{{en icon}} {{cite book |title=Worldmark Encyclopedia of Cultures and Daily Life, Vol. 4: Asia and Oceania |author=Timothy L. Gall |publisher=Gale |date=12 mai 2009 |isbn=978-1414448923 |page=318 |quote=Despite a 1,000-year separation from India, Roma still practice 'shaktism'}}</ref>
| grupuri_înrudite = Dom, lom, domba, alți indo-arieni
| note =
}}
'''Romii''' (uneori scris '''rromi''', cunoscuți și ca '''[[țigani]]''') reprezintă un grup etnic originar din [[India]] medievală. Romii sunt răspândiți în foarte multe zone geografice, dar mai ales în [[Europa]], cele mai importante grupuri trăind în [[Europa de Sud-Est]], [[Europa Centrală|Centrală]] și [[Europa de Est|de Est]], în [[Turcia]], în [[Peninsula Iberică]] și în sudul [[Franța|Franței]]. Importante comunități de romi trăiesc de asemenea și în [[America]], în special în [[Brazilia]], unde romii au fost deportați de către guvernul portughez în timpul erei coloniale. Migrația etniei rome a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă și în alte zone ale emisferei vestice. În februarie 2016, în timpul Conferinței Internaționale a Romilor, ministrul indian de Externe Sushma Swaraj a declarat că romii sunt fiii Indiei.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.khaleejtimes.com/international/india/can-romas-be-part-of-indian-diaspora |title=Can Romas be part of Indian diaspora? |work=Khaleej Times |date=29 februarie 2016}}</ref> Conferința s-a încheiat cu recomandarea către Guvernul indian de a-i recunoaște pe cei 20 de milioane de romi răspândiți în peste 30 de țări ca parte a disporei indiene.<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/romii-vor-fi-de-acum-indieni-initiativa-inedita-a-guvernului-indian.html |title=Romii vor fi de acum INDIENI. Inițiativa INEDITĂ a Guvernului indian |work=Evenimentul Zilei |author=Alexandra Iancu |date=3 martie 2016}}</ref>

[[Limba romani]] cuprinde mai multe dialecte, numărul total estimat de vorbitori fiind de peste două milioane. Numărul total de persoane de etnie romă este cel puțin de două ori mai mare (chiar de mai mult de două ori, conform unor estimări). Mulți romi sunt vorbitori nativi ai limbii țării în care trăiesc sau ai unei limbi care combină limba romani cu limba țării lor de rezidență.

O foarte mare parte din romi au trecut prin procese de asimilare și aculturație, adoptând viața sedentară, cultura scrisă și limbile și religiile popoarelor lângă care au trăit.

Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, romii au fost, vreme îndelungată, obiect de ură [[șovinism|șovină]] și [[rasism|rasială]], care a culminat în [[secolul al XX-lea]] cu deportarea și uciderea în masă a unor categorii din rândurile lor în cadrul politicii de [[genocid]] a celui de-[[al Treilea Reich]] și a unor regimuri aliate cu acesta.

== Etimologie ==
Astăzi este deja un loc comun în literatura de specialitate opinia, exprimată aproape unanim de către cercetători, privind prima menționare documentară a țiganilor, sub denumirea de ''atsincani'', varianta georgiană a formelor grecești ''atsinganoi''/''tsinganoi'', termen folosit pentru desemnarea acestora de către bizantini.<ref>{{cite book |title=Țiganii |author=Angus Fraser |publisher=Humanitas |location=București |date=1998 |page=52}}</ref> Această mențiune a apărut într-un manuscris hagiografic în [[limba gruzină]], datat 1068 d. Hr., scris de un călugăr georgian la Mănăstirea Iviron de la [[Muntele Athos]]. În manuscris se menționa că în anul 1054 d. Hr., în timpul domniei împăratului [[Constantin al IX-lea Monomahul]], au sosit la [[Constantinopol]], din [[Asia Mică]], mulți ''athinganoi'', ce făceau parte dintr-o „sectă eretică” și erau renumiți prin priceperile lor de ghicitori și vrăjitori.<ref>{{fr icon}} {{cite book |title=Tsiganes et voyageurs. Données socio-culturelles. Données socio-politiques. Dossiers pour une formation interculturelle des enseignants |author=Jean-Pierre Liegeois |publisher=Conseil de l'Europe |location=Strasbourg |date=1985 |pages=13–14 |isbn=9789287107909}}</ref> Se pare că împăratul le-a cerut ''athinganoi''-lor să-l scape de fiarele sălbatice care devorau celelalte animale din parcul palatului,<ref>{{de icon}} {{cite book |url=https://archive.org/details/berdiemundarten00miklgoog |title=Über die mundarten und die wanderungen der zigeuner Europa's |author=Franz Miklosich |publisher=Akademie der Wiesenschaften |location=Viena |date=1872 |volume=VI |page=60}}</ref> lucru pe care, se pare că, aceștia l-au făcut, dându-le fiarelor carne descântată.

Ipoteza cu cea mai consistentă susținere în secolele al XIX-lea și al XX-lea este cea a originii grecești a cuvintelor ''athinganoi''/''thinganoi'', ca variante ale cuvintelor ''atsingganoi''/''tsingganoi'' care, la rândul lor, ar proveni din cuvântul ''athiggános'', „de neatins, intangibil” (cf. prefixului privativ ''a'' + vb. ''thigganō'', „a atinge, a leza”).<ref>{{fr icon}} {{cite book |title=Dictionnaire grec-français |author=Charles Georgin |publisher=Librairie A. Hatier |location=Paris |date=1932 |page=385}}</ref> Astfel, cuvintele ''athinganoi''/''thinganoi'' cu care era denumit acest grup de oameni aveau ca posibile semnificații „de neatins, intangibil, păgân, impur” sau față de care se recomandă precauție.<ref name="cherata">{{cite journal |title=Etimologia cuvintelor țigan și (r)rom |author=Lucian Cherata |journal=Cercetări filosofico-psihologice |publisher=Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” |volume=III |issue=1 |date=2011 |location=București |pages=145–155}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.sca.org/ti/articles/2002/rom.html|titlu=A Brief History of the Rom|accessdate=2010-12-13|archive-date=2010-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20100615075635/http://sca.org/ti/articles/2002/rom.html|dead-url=yes}}</ref> Conform ipotezelor, ulterior s-ar fi pierdut particula privativă ''a'' și, astfel, s-a ajuns, în [[limba greacă]], la un singur termen, acela de ''tsigganos'', fapt infirmat de prezența ambilor termeni în limba greacă și în alte limbi, până în zilele noastre.<ref name="cherata" /> La toate acestea se adaugă și observația că în limba țigănească nu există cuvântul ''țigan'' sau vreo variantă a acestuia.r<ref>Angus Fraser, ''Țiganii'', Editura Humanitas, București, 2010, pag. 8</ref>. Denumirile derivate din termenul grecesc ''(a)tsigganos'', în majoritatea țărilor europene sunt considerate astăzi peiorative aproape în unanimitate de către comunitățile de romi și cercetători,<ref name="cherata" /> cu trimitere expresă la semnificațiile inițiale legate de consemnarea din manuscrisul georgian de la 1068, cu conotații peiorative, în acest sens.

Cuvântul ''țigan'' a fost preluat în [[Țările Române]] din 1385 și desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia.<ref name="jurnalul">{{cite web |url=http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/tigan-in-loc-de-rom/cuvantul-rom-este-un-neologism-145633.html |title=Cuvântul rom este un neologism |work=Jurnalul Național |author=Eugenia Mihalcea, Dana Piciu |date=5 martie 2009}}</ref> Cuvintele ''rob'' și ''sclav'' au apărut mai târziu în limba română, termenul utilizat pentru denumirea acestei categorii sociale era ''țigan''. Robul/țiganul nu făcea parte din structura socială, nu era considerat ca aparținând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb.<ref name="jurnalul" /> Romii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (aprox. 1385–1856).<ref name="jurnalul" />

În [[limba romani]], cuvântul ''rrom'' înseamnă „om, bărbat, soț”. Pluralul cuvântului este „romi”. Adjectivul în forma corespunzătoare genului feminin este „romă” ['''rr'''. ''rromni''] , cu pluralul „rome”. Unii membri ai etniei folosesc cuvântul „rom” pentru a se autodenumi, însă există și grupuri (romii din Germania sau cei din Regatul Unit) care nu folosesc acest nume. Uneori cuvântul ''rom'' este scris cu dublarea literei „r”: ''rrom'' (exact ca în limba rromani). 

De unele popoare, romii au fost numiți în funcție de caracteristici sociale sau fizice. De exemplu, belgienii și olandezii i-au considerat „lipsiți de sentimentul religios” și le-au dat numele de ''getoufte heiden'' („păgâni botezați”), în [[Serbia]] sunt numiți ''karavalahi'', adică „valahi negri”, „români negri”, iar spaniolii, portughezii și englezii au crezut că etnia venea din Egipt și le-au dat numele de ''gitano'' sau ''gypsy''.<ref name="tvr">{{cite web |url=http://stiri.tvr.ro/romii-cultura-supravietuirii-in-8-aprilie-de-ziua-mondiala-a-romilor-cateva-pagini-de-istorie_58499.html |title=Romii, cultura supraviețuirii. În 8 aprilie, de Ziua Mondială a Romilor, câteva pagini de istorie |work=Știrile TVR |date=8 aprilie 2015 |accessdate=2017-01-06 |archive-date=2017-01-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170107003928/http://stiri.tvr.ro/romii-cultura-supravietuirii-in-8-aprilie-de-ziua-mondiala-a-romilor-cateva-pagini-de-istorie_58499.html |dead-url=yes }}</ref>

Dorin Cioabă, fiul regelui autoproclamat al romilor [[Florin Cioabă]], a propus în 2009 să se utilizeze numele de ''indirom'' în loc de ''rom'', pentru a evita acuzațiile românilor conform cărora romii se folosesc de numele României și pentru a face mai evidentă proveniența hindusă a romilor;<ref>{{cite web |url=http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1246260147 |title=Dorin Cioabă propune numele de “indirom” în loc de “rom”, pentru a nu mai fi afectată imaginea României |work=Ziare.ro |author=Ionuț Dulămiță |date=29 iunie 2009 |accessdate=2017-01-05 |archive-date=2017-01-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170106011508/http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1246260147 |dead-url=yes }}</ref> această propunere nu a fost însă aprobată.

În ediția din 2012 a [[DEX]]-ului, au fost schimbate definițiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum „rom”, „jidan” sau „țigan”. Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de [[Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării]] (CNCD).<ref>{{cite web |url=http://www.gandul.info/stiri/a-aparut-dex-ul-corect-politic-cum-a-modificat-academia-romana-definitiile-cuvintelor-tigan-jidan-homosexualitate-si-iubire-9572510 |title=A apărut DEX-ul CORECT POLITIC. Cum a modificat Academia Română definițiile cuvintelor "țigan", "jidan", "homosexualitate" și "iubire" |work=Gândul |author=Raluca Ion |date=25 aprilie 2012}}</ref>

== Origine ==

După cercetări pe eșantioane de populații țigănești din întreaga Europă în 1940, savanții străini clasifică ca predominantă în cadrul indivizilor respectivi grupa de sânge de tip B, ceea ce încă o dată înrădăcinează ideea că originea țiganilor este străină de Europa, aceștia provenind din cadrul continentului asiatic.<ref>{{cite web |url=http://www.descopera.org/originea-si-istoria-tiganilor/ |title=Originea și istoria țiganilor |work=Descoperă.org |author=Marius Ignătescu |date=24 ianuarie 2009}}</ref>

O legendă din 950 vorbește despre monarhul persan Bahram Gur ce și-a încheiat domnia în jurul lui 438. De aici aflăm primele mărturii despre niște nomazi, care se ocupau cu muzica, cunoscuți sub numele de ''luri''. Astfel regele [[Persia|Persiei]] îi va cere suveranului [[India|Indiei]] 12.000 de luri care ar fi urmat să distreze auditorii și să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori și a munci pământul primind în schimb fiecare, vite, măgari și grâne. 50 de ani mai târziu, în poemul epic național persan „Șah (Cartea Regilor)”, aflăm că lurii au mâncat grânele și vitele refuzând munca pământului, și au fost drept urmare izgoniți de către regele Bahram Gur.

De-a lungul vremii, cercetători renumiți ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan Dimitri Taikon sau pelerini ca Bernhard von Breidenbach, Arnold von Harff plasează romii în urma unor experiențe aprofundate în rândul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei, determinând după cercetarea idiomului ca strămoși apropiați ai limbii romani, limbile [[limba singaleză|singaleză]], [[limba marathi|marathi]], sindhi, [[limba punjabă|punjabă]], dardică și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași). De asemenea, graiul romilor conține amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a căror origine indică poate fi ușor de recunoscut. Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trăit în zona centrală a Indiei. A existat o migrație inițială către nord-vestul subcontinentului indian, urmată de migrația în afara Indiei.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://romani.humanities.manchester.ac.uk/whatis/language/protoromani.shtml |title=Proto-Romani |work=ROMANI Project |accessdate=2017-01-05 |archive-date=2014-11-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141113033424/http://romani.humanities.manchester.ac.uk/whatis/language/protoromani.shtml |dead-url=yes }}</ref>

Nu se cunoaște exact locul romilor în societatea indiană. O ipoteză este aceea că ei ar fi facut parte din clanul războinic al rajpuților ([[casta Kșatriya]]).<ref>{{cite book |url=https://ro.scribd.com/document/53209273/Curs-de-Antropologie-Si-Folclor-Rrom |title=Curs de antropologie și folclor rrom: introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane |author=Delia Grigor |publisher=Credis |date=2001 |isbn=973-8336-03-1}}</ref> În 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost înfrânte în Bătălia de la Tararori, la nord-vest de [[Delhi]]. După înfrângerea suferită în lupta cu Mohamed Ghur, clanul războinic nord-indian Rajput (casta Kșatrya) ar fi plecat împreună cu familiile spre ținuturile arabe și turce, și apoi în Europa. O altă teorie susține că strămoșii romilor erau locuitorii orașului indian Kannauj, care au părăsit acest oraș în urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.<ref>{{es icon}} {{cite journal |url=http://www.unionromani.org/tchatchi/tchatchi33.htm |title=Los gitanos somos una nación |journal=I Tchatchipen |issue=33 |date=ianuarie–martie 2001 |access-date=2009-01-31 |archive-date=2010-12-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101201014915/http://unionromani.org/tchatchi/tchatchi33.htm |dead-url=yes }}</ref>

== Istorie ==
Documentele vremii (secolul al X-lea) arată că sultanul Mahmud din Ghazni a cucerit părțile răsăritene ale Iranului, teritoriul Afghanistanului și nord-vestul Indiei. O parte din teritoriile cucerite au căzut mai târziu în stăpânirea [[Sultanatul de Rum|Sultanatului de Rum]].  În [[secolul al XI-lea]] romii proveniți din India se aflau în [[Sultanatul de Rum]] de unde au trecut în [[Imperiul Bizantin]], și apoi au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele XIV–XVI), ca și în [[Africa de Nord|nordul Africii]]. Migrația masivă a romilor în Europa a început, însă, în [[secolul al XIV-lea]] odată cu cucerirea de către turci a portului grecesc [[Gallipoli]]. De altfel, ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legată de victoriile turcești și de făurirea puternicului [[Imperiul Otoman|Imperiu Otoman]], romii prosperând în interiorul lui. În secolul al XV-lea au pătruns în [[Europa de Vest|Europa apuseană]] (în special în [[Peninsula Iberică]]), iar din [[secolul al XIX-lea]] în cele două Americi. Unii cercetători consideră că au existat mai multe valuri de migrație din [[India]]. Și astăzi există triburi nomade sau semi-nomade în India, susținând teoria că romii au fost nomazi de la început, au părăsit India în timpul unei invazii și apoi au fost împinși înspre [[Europa]] de războaie și invazii ulterioare.

În spațiul nord-dunărean, prima atestare documentară a romilor datează din anul [[1385]], când domnitorul [[Țara Românească|Țării Românești]], [[Dan I]], dăruiește [[Mănăstirea Tismana|mănăstirii Tismana]] posesiunile care aparținuseră mai  înainte mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin. Între aceste bunuri, mobile și imobile, donația unchiului său [[Vladislav I]], către mănăstirea Vodița, pe care o întemeiase cândva între 1370–1371, se aflau și 40 de sălașe de „ațigani”. În Evul Mediu majoritatea romilor din Țările Române erau robi boierești, domnești sau mănăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți etc. Pentru a obține permise de trecere prin țările din apus, unii țigani au pretins că sunt creștini din [[Egipt]] veniți în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obțină, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu înfățișarea lor străină, duce la denumirea engleză de „gypsy” și cea spaniolă de „gitano”, de la egiptean. În [[secolul al XIX-lea]], sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856.

== Categorii de romi ==
[[File:Romanis-historical-distribution.png|thumb|300px|Subdiviziunile etniei rome și regiunile lor „natale” în Europa]]
Romii recunosc diviziunile dintre ei bazate în mare parte pe diferențele teritoriale, culturale și dialectale.<ref name="cat">{{cite web |url=http://www.romaninet.com/ROMANINET_Cultural_report_ru.pdf |title=Raport privind populația romă |work=ROMANINET |page=11}}</ref> Romii, pe lângă numele diferite care sunt atribuite acestora de către gajii, utilizează alte denumiri pentru a se descrie – după apartenența lor la grup. Grupurile nu ar trebui să fie confundate cu clanurile, acestea sunt subdiviziuni ale grupurilor, grupuri care pot varia de la câteva mii (cum ar fi romii lotfitka, romii letonieni) la mai mult de un milion.

Unele autorități recunosc cinci grupe principale pe baza răspândirii lor geografice:<ref name="cat" /> 
* ''căldărașii'' (cei mai numeroși, fierari din [[Balcani]], mulți au migrat către [[Europa Centrală]] și [[America de Nord]]);  
* ''gitanos'' (numiți și ''Cale'', îi găsim în [[Peninsula Iberică]], [[Africa de Nord]] și sudul Franței); 
* ''manush'' (de asemenea cunoscuți ca ''[[sinti]]'', trăiesc în special în [[Alsacia]] și alte regiuni din [[Franța]] și [[Germania]]);  
* ''romnichal'' (trăiesc în principal în [[Marea Britanie]] și [[America de Nord]]);
* ''erlides'' (de asemenea cunoscuți ca ''yerlii'' – populație romă așezată în [[Europa de Sud]], [[Europa de Est]] și [[Turcia]]). 
Fiecare dintre aceste categorii principale pot fi împărțite în două sau mai multe subcategorii care se disting prin specializarea la locul de muncă sau prin teritoriul de origine, sau ambele. Unele dintre aceste categorii sunt: machvaya, lovari, churari, sinti, rudari, boyash, ludar, luri, xoraxai, ungaritza, bashaldé, ursari și romungro.

Potrivit altor teorii, există patru grupuri principale de romi pe baza dialectelor ce sunt vorbite de aceștia:<ref name="cat" />  
* romii din [[Balcani]], cu o influență a vocabularului turc; 
* romii vlahi care au migrat până în [[România]] și al căror dialect este influențat de [[limba română]]; 
* romii carpatici, cu o influență mai puternică din partea lexicului slav; 
* romii nordici, cu o puternică influență germană.
Acest patru categorii principale includ:<ref name="cat" /> 
* balcanici: kirimlides, arlii, erlii, jerlides, sepetčides, bugurdži, kalajdži, drindari;
* carpatici: cehi, moravi, maghiari, vest- și est-slovaci, din Burgenland;
* vlahi: servi, vlaxurja, rišarja, kalajdži, vlax, džambaši, laxora, gurbeti, cerhara, aurari, mačvaja, patrinara, lovari, dirzara, mašara, kalderaš, rudari, bejaša, ursari, lingurari, gurvara;
* nordici: abruzzezi, calabrezi, kale sau cale, lotfitka, manouches, volšenenge, polska, sinti, xaladitka.
[[Fișier:Jenische1928e.jpg|thumb|right|250px|Familie de romi din [[Elveția]] (1928)]]

== Limbă ==
{{Articol principal|Limba romani}}
[[Limba romani]] este singura limbă indo-ariană care a fost vorbită exclusiv în Europa începând cu [[Evul Mediu]] și ale cărei vocabular și gramatică sunt legate de [[limba sanscrită]].<ref name="romaninet">{{cite web |url=http://www.romaninet.com/ROMANINET_Linguistic_report_ru.pdf |title=Raport privind limba romani |work=ROMANINET}}</ref> Limba țigănească prezintă asemănări cu alte două limbi din grupul indic, [[limba punjabă|punjaba]] și [[limba hindi|hindi]] (limbi folosite în [[India]] și [[Pakistan]], respectiv India și [[Fiji]]).

Nu există cifre oficiale cu privire la numărul de vorbitori de limbă romani, în Europa sau pe alte continente (în care vorbitorii au migrat încă din [[secolul al XIX-lea]]). Estimarea oficială ar sugera că există aprox. 3,5 milioane de vorbitori în Europa.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://romani.humanities.manchester.ac.uk/whatis/status/numbers.shtml |title=Numbers and distribution |work=ROMANI Project |accessdate=2017-01-05 |archive-date=2018-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181106012338/https://romani.humanities.manchester.ac.uk//whatis/status/numbers.shtml |dead-url=yes }}</ref> Numărul real ar putea fi mult mai mare. Acest lucru face ca limba romani să fie cea mai răspândită limbă a minorităților din [[Uniunea Europeană]], de la extinderea ei din luna mai 2007, după ce România și Bulgaria au aderat la Uniune. Cea mai mare răspândire a populației de vorbitori de limbă romani se găsește în special în [[România]], [[Bulgaria]], [[Turcia]], [[Macedonia]] și [[Serbia]], precum și în [[Grecia]], [[Slovacia]], [[Moldova]] și [[Ungaria]].<ref name="romaninet" /> Importante populații  de vorbitori de limbă romani există și în majoritatea celorlalte țări din [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|de Est]]. Comunitățile de romi, care s-au stabilit în țări vestice, precum [[Portugalia]] și [[Spania]], [[Marea Britanie]] și țările  scandinave (cu excepția [[Finlanda|Finlandei]]), cu 5–6 secole în urmă, au abandonat limba romani și au adoptat limba majoritară (deși păstrează un vocabular restrâns de limbă romani în cadrul grupurilor interne).<ref name="romaninet" /> Vorbitorii de limbă romani din aceste comunități fac parte dintre aceia care au imigrat mai târziu din Europa Centrală sau de Est.

=== Statut ===
Constituția [[Macedonia|Macedoniei]] din 1992 recunoaște populația romă ca fiind una dintre naționalități în stat, le dă dreptul să folosească limba și vocabularul lor. Macedonia a fost una dintre primele țări care a sponsorizat o consultare privind codificarea limbii romani și în 1992 a făcut demersuri pentru adoptarea unui standard scris național, precum și de a accepta limba romani ca una din limbile oficiale în documentele oficiale guvernamentale. 

În 1993 [[Austria]] a recunoscut populația romă ca minoritate, în conformitate cu legea minorităților etnice, care prevedea sprijin financiar pentru activități culturale și dreptul la folosirea limbii minoritare în interacțiunea cu oficialii. În 1998, 
a fost adoptat un amendament la Legea privind protecția minorităților în provincia [[Burgenland]], garantând unui grup de romi predare suplimentară în școală în limba romani.

În 1995, Constituția finlandeză a dat romilor (alături de [[Sami (popor)|Sami]] și „alte grupuri”) dreptul de a „menține și dezvolta propria lor limbă și cultură”. În plus, Legea învățământului a fost modificată în 1999 pentru a include limba romani ca una din limbile de predare. 

Constituția maghiară din 1997 a recunoscut drepturile minorităților la educație în limba maternă; romii sunt recunoscuți ca minoritate, deși o proporție mare de romi unguri vorbește [[limba maghiară]]. 

În plus, dintre cele 18 state care au ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, 10 o aplică pentru limba romani și anume: [[Austria]], [[Croația]], [[Finlanda]], [[Germania]], [[Ungaria]], [[Olanda]], [[Norvegia]], [[Slovacia]], [[Slovenia]] și [[Suedia]].

==== În România ====
[[File:Romi Romanyfoni Romania.svg|thumb|200px|Procentajul vorbitorilor de [[limba romani]] printre [[romii din România]]]]
În România, există numeroase inițiative concrete care vizează aducerea romilor în școală și educarea acestora. Astfel, în perioada 1949–1951 a fost înființată prima școală de limbă romani în partea de vest a țării.<ref name="romaninet" /> În 1991, Ministerul Educației a recunoscut oficial alfabetul internațional de limbă romani pe care l-a introdus în mod oficial în școlile în care limba și literatura romani era studiată.<ref name="romaninet" /> 

Într-un oraș din România, limba romani (țigăneasca) este recunoscută ca limbă oficială. Întrucât în [[Budești]] ([[județul Călărași]]), mai multe de 20% dintre cei aproape 10.000 de locuitori vorbesc țigănește, accesul la învățământ și administrație este oferit în ambele limbi. În localitatea [[Măguri, Timiș|Măguri]] din [[județul Timiș]], unde peste 80% din populație este de etnie romă, funcționează prima și singura școală din România în care profesorii predau doar în limba romani.<ref>{{cite web |url=http://www.pressalert.ro/2014/02/singura-scoala-din-romania-cu-predare-limba-tiganeasca-este-timis-ce-talent-au-copiii-si-de-ce-vin-cu-drag-la-scoala/ |title=Singura școală din România cu predare în limba țigănească se află în Timiș. Ce talent au copiii și de ce vin cu drag la școală |work=pressalert.ro |author=Adriana Mîț |date=22 februarie 2014}}</ref>

== Cultură și tradiții ==
[[File:Kakava2015 (26).JPG|thumb|200px|Romi dansând kakava la [[Edirne]], [[Turcia]]]]
[[File:Romnichal Wagon 2.jpg|thumb|200px|Căruță tipică populației romanichal din [[Marea Britanie]]]]
''Romanipenul'' constituie legea romani, sistem de norme și concepte comunitare, care se organizează în jurul modelului de identitate al culturii tradiționale: familia. Comunitatea însăși este o familie extinsă, bazată pe trei tipuri de rudenie: sangvină – ''amaro rat'' (sângele nostru), prin alianță – ''amare xanamika'' (cuscrii noștri) și prin afinitate – ''amare kirve'' (nașii noștri). Modelul educațional în familia tradițională a romilor se bazează pe valorificarea experienței și a intuiției, dar și pe responsabilizarea individului în raport cu ceilalți – răspunderea colectivă – și pe educarea sentimentului rușinii – ''latavo'' –, care intervine în cazul în care nu se respectă normele general acceptate. Familia are ca fundament cultul copiilor și al bătrânilor. Răspunderea colectivă și întrajutorarea, completate de sentimentul fratern reciproc, sunt elemente de bază ale conceptului de ''phralipen'' (frăție), esență a societății tradiționale a romilor. Codul politeții rituale include moduri de adresare, în cadrul cărora afecțiunea se dovedește prin adresări de tipul: ''murro phral'' (fratele meu) sau ''murri phen'' (sora mea). Această tradiție are valoarea unei reguli de viață, în centrul căreia se află trei concepte esențiale: ''phralipen'' – fraternitate, ajutor reciproc și împărtășire a unui destin comun; ''patîv'' – credință, respect și încredere reciprocă, precum și conservarea stării de puritate a „phralipen”-ului, cu sentimentul definitoriu al frăției, împărtășirea suferinței spirituală și trupească; ''baxt'' – noroc, soartă pozitivă în viața celor care respectă normele „phralipen”-ului și „patîv”-ului, în opoziție cu ''bibaxt'' – nenoroc, neșansă, ghinion, care apare în lipsa primelor două – ''phralipen'' și ''patîv''.
[[File:Romani mother with baby in Shighisoara.jpg|thumb|left|150px|Portul tradițional la o femeie romă din [[Sighișoara]]]]
''Erdelezii'' celebrează venirea primăverii și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători pentru romii din spațiul balcanic. [[Paște]]le este sărbătoarea pe care romii creștini o „împărtășesc” și cu morții. Cimitirul este împodobit cu flori, iar în noaptea Învierii, romii duc lumina de la biserică acasă viilor, și apoi la cimitir – morților. Doliul la romi reprezintă solidaritate și respect pentru familia îndoliată. Astfel, dacă o persoană moare, nu va ține doliu doar familia celui decedat, ci toată comunitatea, timp de un an. În perioada de doliu, romii nu petrec și nu își dau mâna (nu există nicio formulă de salut în afară de expresia „O Del te iertil” – Dumnezeu să te ierte).

=== Simboluri ===
Cântecul „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat"), compus de Žarko Jovanović și cântat de Olivera Vučo în filmul iugoslav „Am întâlnit și țigani fericiți”, a fost adoptat ca imn internațional al romilor, la primul Congres al Romilor din [[1971]].<ref name="tvr" /> Și, tot la primul Congres al Romilor din 1971, a fost reconfirmat și steagul internațional al romilor. Jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite și jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, denumită ''[[chakra]]'', simbolizând soarta și succesiunea vieților, dar și nomadismul, în relație cu spațiul originar al Indiei.<ref name="tvr" />

Ziua internațională a romilor este marcată în fiecare an pe data de [[8 aprilie]].<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.europarl.europa.eu/news/en/news-room/20150324STO37305/international-roma-day-celebrating-europe's-largest-ethnic-minority |title=International Roma Day: celebrating Europe's largest ethnic minority |work=European Parliament |date=8 aprilie 2015}}</ref> A fost proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaționale a Romilor, care s-a desfășurat la [[Varșovia]].<ref name="agerpres">{{cite web |url=http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/08/ziua-internationala-a-romilor-07-18-06 |title=Ziua internațională a romilor |work=Agerpres |date=8 aprilie 2015 |accessdate=2017-01-06 |archive-date=2017-01-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170106173521/http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/08/ziua-internationala-a-romilor-07-18-06 |dead-url=yes }}</ref> A fost aleasă această dată în amintirea zilei de [[8 aprilie]] [[1971]], când a avut loc, lângă [[Londra]], prima reuniune la nivel internațional a reprezentanților etniei rome.<ref name="agerpres" /> Cu acea ocazie, au fost puse bazele unei organizații internaționale a romilor, denumită Uniunea Internațională a Romilor (IRU). De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obținerea de compensații pentru suferințele din [[Al Doilea Război Mondial]], îmbunătățirea situației educaționale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, păstrarea culturii și limbii romani.

=== Portul tradițional ===
În comunitățile tradiționale, femeia romă poartă fustă lungă, din mai multe straturi și bogat colorată, cercei mari, părul lung, împletit și uneori o floare în păr. Tradiția romă spune că picioarele unei femei nu trebuie să se vadă. De altfel, întreaga parte inferioară a corpului unei femei este considerată impură.<ref>{{cite web |url=http://www.gds.ro/Local/2006-12-04/Portul+tiganesc/ |title=Portul țigănesc |work=Gazeta de Sud |date=4 decembrie 2006}}</ref> Încălcarea acestui principiu este foarte gravă, deci fustele lungi trebuie purtate întotdeauna. Simbol al norocului, roșul este culoarea preferată în portul tradițional al femeilor rome. Femeile rome și-au conservat un stil propriu, doar cele căsătorite au obligația de a purta batic. În unele zone, femeile sunt binecunoscute pentru tradiția lor de a purta bani de aur, în păr sau cusuți pe haine.

Bărbații nu au un port anume de respectat, poartă adesea pălării cu borul lat, mustăți lungi, pantalon, vestă și cămașă. În zilele de sărbătoare aceștia sunt adepții costumelor viu colorate.

== Nume similare ==
Numele Romii aparține și unei alte etnii din Europa. In Grecia și Turcia, locuitorii islamizați de limbă greacă au purtat și poartă numele de "Romii" provenind de la denumirea medievală a imperiului bizantin: Romania<ref>Koukoudis, Asterios,  The Vlachs: Metropolis and Diaspora, Zitros, 2003, p. 198.</ref>

== Note ==
{{listănote|2}}

== Bibliografie ==
{{Sister project links 
|wikt=yes |c=yes |commonscat=yes |n=no |q=no |s=yes |author=yes |b=no |v=no
}}
* {{cite book |url=http://mh.edu.ro/fisiere/minoritati%20nationale/Traditii_%20ale_%20rromilor_%20din_%20spatiul_%20romanesc.pdf |title=Tradiții ale rromilor din spațiul românesc |author=Gabriela Alexandrescu |publisher=Organizația Salvați Copiii |location=București |date=2004 |isbn=973-0-03353-6}}
* {{en icon}} {{cite book |url=https://books.google.ro/books?id=37NUBAAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false |title=Roma in Europe: The Politics of Collective Identity Formation |author=Ioana Bunescu |publisher=Ashgate |date=2014 |isbn=978-1-4724-2059-6}}
* {{en icon}} {{cite book |url=https://books.google.ro/books?id=rv3SUnlgw-sC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false |title=Roma and the Transition in Central and Eastern Europe: Trends and Challenges |author=Dena Ringold |publisher=The World Bank |location=Washington, D.C. |date=2000 |isbn=0-8213-4801-9}}
* {{en icon}} {{cite book |url=https://books.google.ro/books?id=yTylND961ZMC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false |title=The East European Gypsies: Regime Change, Marginality, and Ethnopolitics |author=Zoltan Barany |publisher=Cambridge University Press |date=2002 |isbn=0-521-80410-8}}


==Vezi și==
* [[Listă de romi]]
* [[Indo-arieni]]

{{Grupuri etnice din România}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Romi| ]]
[[Categorie:Nomazi eurasiatici]]
[[Categorie:Popoare migratoare]]

Formate folosite în această pagină:

Format:!) (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:!- (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:(! (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Articol principal (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Casetă de navigare simplă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Casetă de navigare simplă/styles.css (modificare)
Format:Category handler (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat carte (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat revistă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat web (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citation (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Cite book (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Cite journal (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Cite press release (modificare)
Format:Cite pressrelease (modificare)
Format:Cite web (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Column-count (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Control de autoritate (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Country data Albania (modificare)
Format:Country data Argentina (modificare)
Format:Country data Australia (modificare)
Format:Country data Austria (modificare)
Format:Country data Brazilia (modificare)
Format:Country data Bulgaria (modificare)
Format:Country data Canada (modificare)
Format:Country data Franța (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Country data Germania (modificare)
Format:Country data Germany (modificare)
Format:Country data Grecia (modificare)
Format:Country data Greece (modificare)
Format:Country data Iran (modificare)
Format:Country data Ireland (modificare)
Format:Country data Irlanda (modificare)
Format:Country data Italia (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Country data Italy (modificare)
Format:Country data Macedonia de Nord (modificare)
Format:Country data Mexic (modificare)
Format:Country data Moldova (modificare)
Format:Country data Netherlands (modificare)
Format:Country data North Macedonia (modificare)
Format:Country data Poland (modificare)
Format:Country data Polonia (modificare)
Format:Country data Portugal (modificare)
Format:Country data Portugalia (modificare)
Format:Country data Regatul Unit (modificare)
Format:Country data Republica Moldova (modificare)
Format:Country data România (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Country data Rusia (modificare)
Format:Country data Serbia (modificare)
Format:Country data Slovacia (modificare)
Format:Country data Slovakia (modificare)
Format:Country data Spania (modificare)
Format:Country data Statele Unite (modificare)
Format:Country data Suedia (modificare)
Format:Country data Sweden (modificare)
Format:Country data Turcia (modificare)
Format:Country data USA (modificare)
Format:Country data Ucraina (modificare)
Format:Country data Ukraine (modificare)
Format:Country data Ungaria (modificare)
Format:Country data United Kingdom (modificare)
Format:Country data Uniunea Europeană (modificare)
Format:Country data Țările de Jos (modificare)
Format:De icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Drapel (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Drapel/core (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Drapelțară (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Drapelțară/core (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:EditAtWikidata (modificare)
Format:Editează la Wikidata (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:En icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:End (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Es icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Flag (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Flagcountry (modificare)
Format:Fr icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Grupuri etnice din România (modificare)
Format:Indicație limbă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Infocaseta Grup etnic (modificare)
Format:Infodoc (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Infodoc/imagine (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Listănote (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-casetă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-casetă/category (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-casetă/core (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-casetă/core/styles.css (modificare)
Format:Meta-casetăma (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-pp (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Meta-pp/pagetype (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Nowrap begin (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Nowrap end (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Pp-meta (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Pp-semi-vandalism (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Pt icon (modificare)
Format:Sister project links (modificare)
Format:Sisterlinks (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Tnavbar (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Unește (vedeți sursa) (semiprotejat)
Format:·w (modificare)
Format:·wrap (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Arguments (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Authority control (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Category handler (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Category handler/blacklist (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Category handler/config (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Category handler/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Category handler/shared (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Check for unknown parameters (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1 (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/COinS (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Configuration (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Date validation (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Identifiers (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Utilities (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Whitelist (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/styles.css (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:EditAtWikidata (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:GregorianDate (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:GregorianDate/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Hatnote (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:InLocalLangs (modificare)
Modul:Infobox (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Infobox/styles.css (modificare)
Modul:InfoboxEthnicGroup (modificare)
Modul:InfoboxImage (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Lang (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:LangUtils (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:MainArticle (modificare)
Modul:MainArticle/styles.css (modificare)
Modul:Namespace detect/config (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Namespace detect/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Navbar (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Navbox (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:No globals (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Plural (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:ResolveEntityId (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Roman (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Separated entries (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Set (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:StringUtils (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:TableTools (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Transliteration (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Transliteration/langdata (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Wikidata (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Yesno (vedeți sursa) (protejat ca format)

Înapoi la Romi.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/wiki/Romi