verdeață
Etimologie
Pronunție
- AFI: /verˈde̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului verdeață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | verdeață | verdețuri |
| Articulat | verdeața | verdețurile |
| Genitiv-Dativ | verdeții | verdețurilor |
| Vocativ | verdeață | verdețurilor |
- culoarea verde a vegetației.
- (concr.) mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi.
- (la sg.) frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete).
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online