cioban
Etimologie
Din turcă çoban.
Pronunție
- AFI: /ʧoˈban/
Substantiv
| Declinarea substantivului cioban | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cioban | ciobani |
| Articulat | ciobanul | ciobanii |
| Genitiv-Dativ | ciobanului | ciobanilor |
| Vocativ | ciobanule | ciobanilor |
- persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar.
- proprietar de oi; baci.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online