[go: up one dir, main page]
Sari la conținut

ocurge

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină occurrere (după curge).

Pronunție

  • AFI: /o'kur.ʤe/


Verb


Conjugarea verbului
ocurge
Infinitiv a ocurge
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să ocurgă
Participiu ocurs
Conjugare III
  1. (v.intranz.) (înv.) a se întâmpla, a surveni.


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=ocurge&oldid=744525”