mortifica
Etimologie
Din franceză mortifier < latină mortificare.
Pronunție
- AFI: /mor.ti.fi'ka/
Verb
| Conjugarea verbului (se) mortifica | |
| Infinitiv | a (se) mortifica |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) mortific |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) mortifice |
| Participiu | mortificat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a supune la chinuri fizice sau morale.
- (fig.) a batjocori, a umili.
- (v.refl.) a se cangrena, a se necroza.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a supune la chinuri
|