Komitet gosudarstvennoj bezopasnosti

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Su Komitet gosudarstvennoj bezopasnosti, prus nodiu che a KGB (in russu: Комитет государственной безопасности, КГБ, Comitadu pro sa Seguresa de Istadu), fiat su nùmene de s'agentzia de seguresa printzipale, servìtziu secretu e politzia secreta de s'Unione Soviètica, ativa dae su 13 de martzu de su 1954 a su collassu de s'istadu, su 6 de onniasanti de su 1991.

Acapiadu a su Cussìgiu de is Ministros, su comitadu fiat istadu unu sighidore deretu de agèntzias comente sa Čeka, sa NKVD e su MGB. Fiat sa agèntzia guvernativa printzipale de "giurisditzione subra-republicana", traballende a sa seguesa interna, intellighèntzia e politzia secreta. In is repùblicas sovièticas vàrias fiant esìstidas agèntzias simbigiantes parallelas, formadas dae ministèrios vàrios, comitados istatales e cummissiones istatales. Su domìniu de su KGB fiat istadu prossimai paris a su de sa CIA o sa partzidura de contra-intelligèntzia de sa FBI in is Istados Unidos.

Sa KGB puru est istadu cunsideradu che a unu servìtziu militare e fiat normadu dae is leges e regulamentos militares, de manera simbigiante a is servìtzios de sas Fortzas Armadas o a is Tropas de s'Internu de su MVD. Mancari sa majoria de sos artzivos de su KGB sighint classificados reservados, ddoe sunt duas mitzas documentadas disponìbiles.^[1][2] Is funtziones printzipales suas fiant s'intellighèntzia èstera, sa contra-intellighèntzia, is atividades operativas e de chirca, amparu de is fronteras de s'Unione Soviètica, protetzione de is cabos de su Comitadu Tzentrale e de su guvernu sovièticu, organizatzione e mantenimentu de is comunicatziones guvernativas, gasi comente sa cumbata contra su natzionalismu, sa dissidèntzia e sas atividades anti-sovièticas.

S'istemma de su KGB fiat "s'ispada e s'iscudu de su partidu", bardianu de sa lealidade a s'internu e a s'esternu de s'Unione Soviètica. Logos famados acapiados a sa memòria de su KGB sunt su palatzu de sa Lubjanka, giai sede de sas Asseguratziones Rossija, e su càrtzere de Lefortovo.

In su 1991, Vladimir Krjučkov, responsàbile printzipale de su KGB, aiat ghiadu su corpu de Istadu fallidu contra de su presidente Michail Gorbačëv. In fatu a custu Krjučkov fiat arrestadu e su 3 de nadale 1991 su KGB aiat sessadu de esìstere. Prus a in antis is cumpetèntzias suas fiant partzidas intre diversas organizatziones:

• Federal'naja služba bezopasnosti (FSB): seguresa interna e contra-ispionàgiu. At eredadu is cumpetèntzias de su Segundu Diretoradu Tzentrale.

• Služba vnešnej razvedki (SVR): ispionàgiu èsteru. At eredadu is cumpetèntzias de su Primu Diretoradu Tzentrale.

• Federal'noe Agentstvo Pravitel'stvennoj Svjazi sos Informacii (FAPSI): si trataiat de s'organismu tècnicu de is servìtzios russos. Fiat criadu unende is cumpetèntzias de su Su de oto Diretorados Tzentrales cun cussas de su Su de sèighi Diretorados. A fatu est istadu surbidu dae su FSB.

• Guàrdias de Frontera.

Su presidente russu Vladimir Putin apròliat de is neras de su KGB e est istadu fintzas presidente de su FSB.

1. ↑ Andrei Sakharov KGB File, in yupnet.org.
2. ↑ SOVIET ARCHIVES, in psi.ece.jhu.edu. URL consultadu su 13 trìulas 2021 (archiviadu dae s'url originale su 25 abrile 2011).

Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Category:KGB