dispensa

Din franceză dispenser < latină dispensare.

• AFI: /dis.pen'sa/

1. (v.refl.) a se lipsi de cineva sau de ceva; a renunța la...

   S-a dispensat de serviciile lui.

2. (v.tranz.) a scuti pe cineva de o obligație, de o îndatorire etc.

• 1: se lipsi, renunța
• 2: scuti

• dispensar
• dispensare
• dispensator
• dispensă

• DEX online

(italiano)

Din verbul dispensare.

• AFI: /di'spɛnsa/

dispensa f., dispense pl.

1. distribuție, distribuire, repartizare
2. cămară
3. bufet
4. fasciculă (dintr-o carte etc.)
5. scutire (de), dispensare (de)

• dispensabile
• dispensare
• dispensativo
• dispensatore
• dispensazione
• dispensiere

• Treccani.it

Derivat regresiv din dispensare.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru dispensare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru dispensare.