control
Etimologie
Din franceză contrôle.
Pronunție
- AFI: /kon'trol/
Substantiv
Declinarea substantivului control | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | control | controale |
Articulat | controlul | controalele |
Genitiv-Dativ | controlului | controalelor |
Vocativ | controlule | controalelor |
- analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc. pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire.
- supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominație.
- putere de dirijare a propriilor sale gesturi și mișcări.
- instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități.
- (la pl.) registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online