Zărnești

Pe teritoriul de astăzi al orașului Zărnești se pare că au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântați soldați ai Legiunii a XIII-a Gemina. Prima atestare documentară care amintește de Zărnești datează din anul din 1373, sub numele de Zârna. În anul 1395 localitatea este amintită ca și „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care mai apar după anul 1437 sunt: Zerna, Villa Czerne și Zernyest.

Orașul Zărnești s-a dezvoltat pe vechiul așezământ al localității Zârnești, atestarea documentară a orașului fiind din anul 1367. Localitatea Tohanu Vechi, care astăzi intră în componența orașului, a fost atestată documentar în anul 1294, situându-se printre cele mai vechi așezări din România care și-au păstrat un fond național nealterat.

 

În anul 1951, Zărnești a fost declarat oraș, din el făcând parte și localitatea Tohanu Vechi. În anul 1968 în componența orașului Zărnești a intrat și localitatea Tohanu Nou.

Datorită diversității formelor de relief existente pe teritoriul și în jurul localității, practicarea meseriilor legate de agricultură și creșterea animalelor au fost principalele îndeletniciri ale zărneștenilor până acum nu foarte mulți ani. Procesul de industrializare al localității a început în jurul anilor 1800, cu înființarea manufacturilor, apoi a fabricii de hârtie în 1852, (ulterior „Celuloza”, azi „Celohart — EcoPaper”^[2]), fabrica de armament „6 Martie” în anul 1936. Acest lucru a făcut ca tipul localității să se schimbe de la unul preponderent rural la unul urban.

Orașul Zărnești s-a dezvoltat în special în perioada comunistă făcând ca numărul locuitorilor să atingă cifra de aproximativ 25.000 de persoane și ducând la lărgirea lui cu câteva cartiere de blocuri de locuințe. După Revoluția Română din 1989 situația s-a schimbat. La început a urmat tendința de deindustrializare națională care a dus la închiderea fabricilor, urmând ca ulterior acestea să fie transformate în așa zisele parcuri industriale sau să fie vândute bucată cu bucată către cumpărătorii lor.

În prezent, Zărneștiul este în plină ascensiune, absența locurilor de muncă nemaireprezentând o problemă majoră. Turismul începe să se dezvolte, iar tendința este una bună în ceea ce privește viitorul orașului.

Ziua orașului este sărbătorită în fiecare vară, în luna august, de 17 ani încoace, sub egida „Zilele orașului Zărnești” — „Festivalul Floare de Colț”, unde în fiecare an urcă pe scenă formații locale și nu numai.

 

Componența etnică a orașului Zărnești

     Români (80,41%)

     Romi (2,06%)

     Alte etnii (0,88%)

     Necunoscută (16,65%)

 

Componența confesională a orașului Zărnești

     Ortodocși (78,45%)

     Romano-catolici (1,23%)

     Penticostali (1,06%)

     Alte religii (1,48%)

     Necunoscută (17,78%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Zărnești se ridică la 21.624 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 23.476 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,41%), cu o minoritate de romi (2,06%), iar pentru 16,65% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,45%), cu minorități de romano-catolici (1,23%) și penticostali (1,06%), iar pentru 17,78% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Zărnești - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Orașul Zărnești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Alexandru-Lucian Igrișan[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

Datorită poziției geografice, orașul Zărnești are mari posibilități de dezvoltare în domeniul turistic, în special cel montan. Baza turistică a orașului nu este una foarte dezvoltată, dar se poate practica turismul în condiții optime. Prezența pensiunilor agro-turistice și a cabanelor face ca în Zărnești să se practice un turism de recreere sau, cum se mai spune, un turism „verde” sau „ecologic”.

 

Turiștii veniți la Zărnești pot înnopta la pensiunile din oraș sau la cele din apropiere, din zona Plaiul Foii, Poiana Mărului sau Tohănița-Predeluț. Ei pot practica în timpul petrecut la Zărnești alpinismul, echitația (călăria), drumețiile montane sau se pot delecta privind natura în adevărata ei splendoare, în cele mai sălbatice zone din Europa și anume în Piatra Craiului, unde populația de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracție turistică a zonei Zărneștiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului. Se mai pot practica plimbările cu căruțele trase de cai spre satele apropiate, Măgura sau Peștera, sau se poate practica așa-numitul bird watching, în Prăpastiile Zărneștiului sau în împrejurimi. Atractiv prin prezența în apropiere a munților Piatra Craiului, Zărnești este un excelent punct pe harta turistică în ceea ce privește frumusețea locurilor, ospitalitatea oamenilor și a locurilor unde turiștii se pot caza. În prezent, rețeaua de pensiuni turistice sau case de vacanță este în expansiune. Numărul turiștilor este înca mic cu toate că este în creștere, proprietarii de pensiuni având mult mai multe locuri de cazare decât numărul de turiști. Se speră ca în anii următori numărul turiștilor să crească, potențialul zonei fiind unul foarte mare.

Una dintre ultimele atracții turistice se află în pădurea din apropierea orașului, la Rezervația de urși, unde sunt aduse diverse exemplare din această rasă raspândită pe meleagurile noastre, care au fost agresate sau prost ingrijite în grădinile zoologice sau prin anumite zone nesălbatice, deoarece acești urși nu provin din zone ca pădurea din apropierea muntelui Tâmpa din Brașov ci sunt urși care au luat contact cu omul mai des și sunt mai puțin sălbatici.

Ultima noutate din ecoturism este că alături de Maramureș si Munții Apuseni, orașul Zărnești este printre primele trei zone din țară certificate ca destinații ecoturistice.

 

Datorită climei, dar mai ales a poziției geografice a orașului, în Zărnești se pot practica o serie de sporturi cum ar fi fotbalul, alpinismul, schiul, motocrosul, mountainbiking, ș.a. Zărneștiul este cunoscut în principal datorită alpinismului care a fost o lungă perioadă de timp un sport consacrat pentru oraș prin câștigarea de către sportivii zărneșteni de la clubul Torpedo a multor concursuri de profil. Poate tot la fel de consacrat este motocrosul, un sport care se practică de mulți ani la Zărnești, la început pe brânele de sub Piatra Mică lângă cabana Gura Râului, ca mai apoi să-și desfășoare probele pe traseul de pe Brebina, mai nou refăcut de către patronul unei mari companii brașovene care deține și clubul de motocros Vectra. Un sport mai nou care este practicat mai ales de turiști este echitația (călăria) care începe să se dezvolte vertiginos în câteva centre unde se pot închiria cai și echipamentul necesar. Anual în luna octombrie se desfășoară Maratonul Piatra Craiului, care încurajează sportul zărneștean.

• Biserica Sfântul Nicolae din Zărnești
• Biserica Nașterea Maicii Domnului din Zărnești

• Ioan Bran Lemeny (1811 - 1899), avocat, revoluționar pașoptist din Transilvania, prefect al Legiunii din Țara Bârsei;
• Ioan Mețianu (1828 - 1916), mitropolit al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria;
• Bartolomeu Baiulescu (1831 - 1909) protopop ortodox, istoric și economist;
• Ioan Șenchea (1864-1916), jurist, om politic;
• Traian Moșoiu (1868-1932), ofițer în armata austro-ungară, general în Armata Română, ministru;
• Grete Csaki-Copony (1893-1990), graficiană;
• Tiberiu Spârchez (1899 - 1977), medic, întemeietorul școlii românești de gastroenterologie, membru corespondent (1963) al Academiei Române;
• Alexandru Koppandi (n. 1929), demnitar comunist;
• Hans Adam Schneider (1929 - 2014), chimist, specialist în cinetică chimică și fizico-chimia polimerilor;
• Ion Monea (1940-2011), boxer, laureat olimpic;
• Ion Piso (n. 1928), tenor;
• Ioan Ladea (1935 - 2001), medic, scriitor;
• Ioan Alexandru (n. 1939), jurist, profesor universitar, specialist în domeniul științelor administrative;
• Gheorghe Crăciun (1950–2007), scriitor, profesor de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Brașov;
• Eduard-Michael Grosu (n. 1992), ciclist de performanță.
• Viorel Lis (n. 1944), om politic

• 1996^[7] - 2000 - Lupu Gheorghe, de la CDR
• 2000^[8] - 2004 - Holosi Francisc, de la APR
• 2004^[9] - 2008 - Lupu Gheorghe, de la PD
• 2008 - 2012 - Bârlădeanu Dorel Valeriu, de la PSD^[10]
• 2012^[11] - 2016 - Bârlădeanu Dorel Valeriu, de la PSD(decedat)
• 2016 - 2020 - Alexandru-Lucian Igrișan, de la PSD
• 2020^[12] - 2024 - Igrișan Alexandru-Lucian, de la PSD

• Markkleeberg, Germania

•  
  1826 - Danga pentru vitele din Zărnești
•  
  Biserica „Sfântul Nicolae” din Zărnești
•  
  Stradă în Zărnești (1994)
•  
  Gara din Zărnești (1994)
•  
  Cheile situate lângă orașul Zărnești

• Ilie, Vlad, La cumpăna timpului, Zărnești, Editura Garofița Pietrei Craiului, Zărnești, 2004, ISBN 973-86775-0-5
• Lepădatu, Ioan, Vechi așezări bârsene. Orașul Zărnești, Editura Transilvania Expres, Brașov, 1998, ISBN 973-98344-X

 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zărnești

• Situl orașului
• Forumul orașului Arhivat în 31 mai 2008, la Wayback Machine.
• Info Zărnești in limba engleză (en)
• Situl grupului școlar Industrial Zărnești Arhivat în 25 septembrie 2007, la Wayback Machine.
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924 - 1926.
• Zărnești, un loc pitoresc la poalele Pietrei Craiului (Galerie FOTO), 22 ianuarie 2015, Mihai Clinciu, Descoperă