Comitatul Timiș
Comitatul Timiș, cunoscut și ca Varmeghia Timișului (în maghiară Temes vármegye, în germană Komitat Temesch, în latină Comitatus Temesiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XII și până în 1920 (excepție făcând secolele XVI-XVIII). Capitala comitatului a fost orașul Timișoara (în maghiară Temesvár, în germană Temeswar, în sârbă Темишвар, cu alfabetul latin: Temišvar). În prezent teritoriul acestuia se găsește în vestul României și nordul Serbiei.
| Comitatul Timiș | |||
| Temes vármegye | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 45°45′00″N 21°14′00″E / 45.75°N 21.2333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Imperiul Austriac | ||
| Reședință | Timișoara | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 7,433 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 500.835 locuitori | ||
| - Densitate | 67,4 loc./km² | ||
| Naționalități | • români - 169.030 (33,74%) • germani - 165.883 (33,12%) • maghiari - 79.960 (15,96%) • sârbi - 69.905 (13,95%) • slovaci - 3.080 (0,61%) | ||
| În prezent în | România, Serbia | ||
| Prezență online | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Geografie
modificareComitatul Timiș a făcut parte din provincia istorică Banat. El se învecina la vest cu Comitatul Torontal (Torontál), la nord cu Comitatul Arad (Arad) și la est cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Serbiei. Fluviul Dunărea forma limita sudică a comitatului, iar râul Mureș (Maros) limita sa nordică. Râul Timiș curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.433 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie
modificareComitatul Timiș a fost înființat în secolul al XI-lea. El a fost cucerit de Imperiul Otoman în secolul al XVI-lea și încorporat în Pașalâcul Timișoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în Banatul Timișoarei, o provincie habsburgică separată. După desființarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 și 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina Sârbească și Banatul Timișan. Abia în anii 1860, comitatul Timiș a fost reînființat, iar teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea Regatului Ungariei.
În 1918, comitatul Timiș a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică Bănățeană, după care a fost oficial desființat și teritoriul lui împărțit între Regatul României și nou-înființatul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, împărțire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Marea majoritate a teritoriului a fost atribuită României, în timp ce o treime din comitat, aflată în partea de sud-vest, a revenit Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (care a fost redenumit Regatul Iugoslaviei în 1929).
Partea românească a fostului comitat Timiș se regăsește azi în județul Timiș, cu excepția unei fâșii cu lățimea de circa 10 km care se întinde de-a lungul râului Mureș și care face parte din județul Arad. Partea sârbă aflată în sudul Banatului face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina.
Demografie
modificareConform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 locuitori. După limba maternă, populația era împărțită în:
| Structura etnică, după limba maternă (1910) | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Total | Români | Germani | Maghiari | Sârbi | Slovaci |
| 500.835 | 169.030 | 165.883 | 79.960 | 69.905 | 3.080 |
| 100% | 33,74% | 33,12% | 15,96% | 13,95% | 0,61% |
Subdiviziuni
modificareLa începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Timiș erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Buziasfürdő | Buziasfürdő --- Buziaș |
| Csák | Csák --- Ciacova |
| Detta | Detta --- Deta |
| Fehértemplom | Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva) |
| Kevevára | Kevevára --- Cuvin (Kovin) |
| Központ | Temesvár --- Timișoara |
| Lippa | Lippa --- Lipova |
| Temesrékas | Temesrékas --- Recaș |
| Újarad | Újarad --- Aradu Nou |
| Versec | Versec --- Vârșeț (Vršac) |
| Vinga | Vinga |
| Comitate urbane(törvényhatósági jogú város) | |
| Temesvár --- Timișoara | |
| Versec --- Vârșeț (Vršac) | |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva) | |
Orașele Vârșeț (Vršac), Biserica Albă (Bela Crkva) și Cuvin (Kovin) sunt astăzi în Serbia; toate celelalte orașe menționate aparțin României.
Comiții de Timiș până la 1552
modificare- În timpul lui Arpad: Kun, Kusid și Kupian
- În timpul lui Zoltan: Bulei
- În timpul lui Ștefan cel Sfânt: Achtum
- Sub Bela: Pancartiu Poth
- 1203 - Poth
- 1214 - Hetze
- 1233 - Gylet, principe de Sirmiu
- 1235 - Mathäus
- 1240 - Dionisius
- 1270 - Ștefan Csáky
- 1316 - Nicolae Treutul
- 1333 - Nicolae Pap, Sigismund Andrásy
- 1366 - Benedict Heem, Dionisie Bebec
- 1367 - Ladislau Korogh
- 1368 - Benedict Heem
- 1370 - Vladislau prinț de Opulia
- 1371 - Benedict Heem
- 1387 - Ștefan Losoncius
- 1392 - Ladislau Sarov
- 1396 - 1402 - Nicolaie Csáky și Nicolaie Marcyaly
- 1402 - Ioan Gara
- 1407 - 1424 Pipo de Ozora
- 1424 - 1439 Ștefan Rozgony, Ștefan Bathos
- 1441 - Nicolae Ujlaky
- 1441 - Ioan Huniade
- 1456 - Ladislau Huniade, Mihail Silagiu
- 1459 - Grigore Labatlan
- 1460 - George Orbonas
- 1464 - Ștefan Socoli
- 1476 - Ambrosie Nagy
- 1478 - 1494 - Paul Chinezu
- 1494 - Iosif Somy
- 1509 - Matey Várday
- 1511 - Ștefan Báthory
- 1518 - Petru Pereni
- 1519 - Laurențiu Ujlaky
- 1520 - Caspar Raskay
- 1523 - Nicolae de Macedonia
- 1525 - Ioan Dragfi
- 1526 - Petru Pereni, Valentin Török
- 1527 - Emeric Czybak
- 1538 - Petru Petrovici
- 1551 - Ștefan Losoncius
Vezi și
modificareBibliografie
modificare- Nicolae Ilieșu - "Timișoara. Monografie Istorică"
- I. Preyer - "Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar"