Catedrala Notre-Dame din Strasbourg

Informații generale
Notre-Dame din Strasbourg
Fațada de vest
Confesiune	romano-catolică
Hram	Sfânta Maria
Jurisdicție religioasă	archidiocèse de Strasbourg[*]
Tip	catedrală arhiepiscopală
Localitate	Strasbourg
departament al Franței	Bas-Rhin
Date despre construcție
Stil arhitectonic	gotic
Istoric
Data începerii	1015
Localizare
Modifică date / text

Catedrala Notre-Dame din Strasbourg (în franceză Cathédrale Notre-Dame de Strasbourg, în germană Liebfrauenmünster zu Straßburg sau Straßburger Münster) este un lăcaș de cult romano-catolic construit în orașul omonim la sfârșitul sec. al VII-lea, pe locul unui fost templu roman. De-a lungul timpului catedrala a aparținut atât cultului catolic cât și celui protestant. În prezent aparține cultului romano-catolic. Din 1988 Catedrala Notre-Dame din Strasbourg a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Istorie

Catedrala a fost ridicată de către episcopul Sfântul Arbogast din dioceza Strasbourgului. În sec. al VIII-lea, prima catedrală a fost înlocuită de o clădire mai importantă, construcția căreia urma să fie finisată sub domnia Charlemagne. Episcopul Remigius von Strasburg si-a dorit sa fie înmormântat în cripta acesteia, potrivit testamentului său din anul 778. Noile cercetări au ajuns la concluzia că această catedrală carolingiană avea trei nave și trei abside. Catedrala a luat foc în mai multe rânduri - 873, 1002 și 1007.

Fenomen optic

Catedrala Notre-Dame din Strasbourg
Raza verde pe porțiunea amvonului care se află deasupra statuii lui Hristos pe Cruce,
la 11 h 38, la echinocțiul de primăvară și la 12 h 24, la echinocțiul de toamnă.

Unii vorbesc despre o „rază verde” pentru a desemna un fenomen optic, care se produce la echinocții în Catedrala Notre-Dame din Strasbourg și care se manifestă prin proiecția unei pete de lumină verde pe amvon. Această pată de lumină este produsă de razele solare care trec printr-o piesă a unui vitraliu al triforiului meridional, care îl reprezentă pe patriarhul Iuda. Vitraliul datează din 1875, însă primele mențiuni ale acestei raze verzi sunt mult posterioare.^[1]^[2] Fenomenul observat în prezent se manifestă după o restaurare făcută între anii 1950 și 1971.^[3]

Note

^ en PDF A. Heck, « Strasbourg green rays » dans The Multinational History of Strasbourg Astronomical Observatory, 2005, p. Parametri lipsă! (Format:P.)256 [1]
^ Tschaen Louis, Rétrospective de la lumière verte équinoxiale de la cathédrale de Strasbourg (1984-2009), in Revue XYZ. N°124-3^e trimestre 2010 (Pages 49 à 56).
^ « Concluzie: Prin urmare, între 1950 și 1971, sticla originală a fost înlăturată și înlocuită cu o sticlă transparentă. În consecință, doar din acea perioadă poate fi datat fenomenul luminos echinocțial așa cum există în zilele noastre.» L. Tschaen, « Rétrospective de la lumière verte équinoxiale de la cathédrale de Strasbourg (1984-2009) », Revue XYZ, 124, 2010, p. Parametri lipsă! (Format:P.)54

Legături externe

ro CrestinOrtodox.ro

Acest articol din domeniul arhitecturii este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !

[1] PDF A. Heck, « Strasbourg green rays » dans The Multinational History of Strasbourg Astronomical Observatory, 2005, p. Parametri lipsă! (Format:P.)256 [1]

[2] Tschaen Louis, Rétrospective de la lumière verte équinoxiale de la cathédrale de Strasbourg (1984-2009), in Revue XYZ. N°124-3^e trimestre 2010 (Pages 49 à 56).

[3] « Concluzie: Prin urmare, între 1950 și 1971, sticla originală a fost înlăturată și înlocuită cu o sticlă transparentă. În consecință, doar din acea perioadă poate fi datat fenomenul luminos echinocțial așa cum există în zilele noastre.» L. Tschaen, « Rétrospective de la lumière verte équinoxiale de la cathédrale de Strasbourg (1984-2009) », Revue XYZ, 124, 2010, p. Parametri lipsă! (Format:P.)54

[1]

[2]

[3]