Aminoacid

Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ și numele acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arată numărul de grupe amino și carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de un același carbon, β dacă grupările amino și carboxil se leagă la atomi de carbon alăturați, iar, pe măsură ce crește distanța, se vor numi γ, δ, ε. În cazul compușilor aromatici, se folosesc prefixele „orto“, „meta“, „para“.

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{3}-&CH&-COOH\\&|\quad &\\&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α amino-propanoic

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{2}&-CH_{2}&-COOH\\|\quad &&\\NH_{2}&&\end{matrix}}}$ , acid β amino-propanoic

Un aminoacid este natural dacă este alifatic și α. Există 20 de aminoacizi ce intră în componența proteinelor. Aceștia sunt: alanină, valină, leucină, izoleucină, prolină, triptofan, fenilalanină, metionină, glicocol, serină, treonină, tirozină, asparagină, glutamină, cisteină, acid aspartic, acid glutamic, arginină, lizină, histidină (acesta din urmă constituie un aminoacid esențial pentru copiii cu vârsta sub 1 an). Dintre aceștia, 8 sunt esențiali, adică nu pot fi produși de organismul uman și trebuie aduși din exterior, prin alimentație (valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina și treonina).

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{2}&-COOH\\|\quad &\\NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid amino-acetic (glicina, glicocol)  

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{3}-&CH&-COOH\\&|\quad &\\&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α-amino-propanoic (α-alanină)  

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{3}-&CH-&CH&-COOH\\&|\quad &|\quad &\\&CH_{3}&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α-amino-izovalerianic (valină)  

${\displaystyle {\begin{matrix}HOOC-CH_{2}-&CH&-COOH\\&|\quad &\\&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid aminosuccinic (acid asparagic)

${\displaystyle {\begin{matrix}HOOC-&CH&-CH_{2}-CH_{2}-COOH\\&|\quad &\\&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α aminoglutaric (acid glutamic)

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{2}&-CH_{2}-CH_{2}-CH_{2}-&CH&-COOH\\|\quad &&|\quad &\\NH_{2}&&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α, ε diamino-capronic (lisină)  

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{2}-&CH-&COOH\\|\quad &|\quad &\\OH&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α amino β hidroxi propanoic (serină)  

${\displaystyle {\begin{matrix}CH_{2}-&CH-&COOH\\|\quad &|\quad &\\SH&NH_{2}&\end{matrix}}}$ , acid α amino β tio propanoic (cisteină)  

Aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate (P.t.>250 °C datorită legăturilor de H ce se stabilesc între grupările -COOH la moleculele vecine) și sunt solubili în H₂O dar insolubili în compuși organici. Aminoacizii inferiori au gust dulce iar cei superiori au gust amar. Sunt incolori la temperatura camerei.

Amfionii sunt structuri chimice care, în cadrul aceleeași molecule, conțin ambele tipuri de sarcini.

${\displaystyle {\begin{matrix}R-&CH-&C=O\qquad \\&|\quad &|\qquad \qquad \\&NH_{2}&O^{\delta -}\leftarrow H^{\delta +}\end{matrix}}\iff {\begin{matrix}R-&CH-&C=O\\&|\qquad &|\qquad \\&{}^{+}NH_{3}&O^{-}\quad \end{matrix}}}$ , în prezența H₂O

${\displaystyle {\begin{matrix}R-&CH-&COOH\\&|\quad \\&NH_{2}\end{matrix}}\ +\ H_{3}O^{+}\longrightarrow {\begin{matrix}R-&CH-&COOH\\&|\qquad &\\&{}^{+}NH_{3}&\end{matrix}}\ +\ H_{2}O}$ , cation al aminoacidului

${\displaystyle {\begin{matrix}R-&CH-&C=O\\&|\quad &|\qquad \\&NH_{2}&O-H\end{matrix}}\ +\ HO^{-}\longrightarrow {\begin{matrix}R-&CH-&C=O\\&|\qquad &|\qquad \\&NH_{2}&O^{-}\quad \end{matrix}}\ +\ H_{2}O}$ , anion al aminoacidului

Aminoacizii se folosesc la prepararea soluțiilor tampon. Acestea sunt soluțiile în care, dacă se adaugă o cantitate limitată (mică) de acid sau de bază, aceasta este neutralizată și pH-ul soluției nu se schimbă.

Deoarece conțin gruparea carboxil, care este specifică acizilor carboxilici, aminoacizii reacționează la această grupare în același fel.

Datorită grupării amino, care este specifică aminelor, conținută în moleculă, aminoacizii reacționează la această grupare în mod similar.

În timpul acestei reacții se formează legături noi între atomi ce aparțin la molecule distincte, numite legături peptidice. Rezultatul reacției sunt peptidele.