Alvar Aalto

Pagina „Aalto” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Aalto (dezambiguizare).

Date personale
Alvar Aalto
צילום מ-1960
Născut	3 februarie 1898 Kuortane, Finlanda
Decedat	11 mai 1976 (vârsta 78) Helsinki, Finlanda
Înmormântat	Hietaniemen hautausmaa[*]^[2]^[3]^[4]
Cauza decesului	boli cardiovasculare
Căsătorit cu	Aino Aalto (1924–13 ianuarie 1949) Elissa Aalto (1952–11 mai 1976)
Cetățenie	Finlanda^[5]
Ocupație	arhitect designer urbanist[*]
Locul desfășurării activității	Jyväskylä (1923–1927)^[1] Helsinki Turku (1927–1933)^[1] Cambridge Vîborg
Limbi vorbite	limba finlandeză^[6]^[7] limba suedeză
Alma Mater	Teknillinen korkeakoulu[]^[1] Jyväskylän Lyseon lukio[]
Clădiri semnificative	Opera din Essen Paimio Sanatorium Viipuri Library Villa Mairea Baker House Finlandia Hall
Proiecte semnificative	Helsinki City Centre
Design semnificativ	Vasul Aalto Scaunul Paimio
Premii
RIBA Gold Medal AIA Gold Medal
Semnătură

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Hugo Henrik Alvar Aalto, cunoscut mai ales ca Alvar Aalto (n. 3 februarie 1898, Kuortane, Marele Principat al Finlandei, Imperiul Rus – d. 11 mai 1976, Helsingfors, Finlanda), a fost un arhitect finlandez și un designer de obiecte casnice și mobilă extrem de influent al secolului 20, uneori numit Părintele modernismului în țările nordice.

Aalto a fost unul din cei mai importanți arhitecți (maestru) ai mișcării moderne scandinave în arhitectură și design, contribuind decisiv la afirmarea identității naționale a unei Finlande suverane.

Date biografice

Aalto s-a născut în 1898 la Kuortane, în Marele Ducat al Finlandei, pa atunci parte a Imperiului rus, ca fiul cel mai mare dintre patru copii. Tatăl său, Johan Henrik Aalto, geodez, vorbitor de finlandeză, iar mama sa, Selma Matilda "Selly", născută Hackstedt, era directoare de poștă, dintr-o familie vorbitoare de limba suedeză. La vârsta de 5 ani, Aalto s-a mutat cu familia la Alajärvi, iar apoi, la Jyväskylä, in Finlanda centrală. El a studiat la liceul din Jyväskylä, pe care l-a absolvit în 1916, și a luat lecții de desen cu artistul local Jonas Heiska. În 1916 s-a inscris la facultatea de arhitectură a Universității Tehnice din Helsinki, dar studiile i-au fost întrerupte de Războiul Civil Finlandez, la care a luat parte în cadrul Armatei Albe. Aalto a luptat în bătăliile de la Länkipohja și Tampere. În 1921 Alvar Aalto a absolvit Institutul Tehnic din Helsinki, iar în 1925 s-a căsătorit cu Aino Marsio, care i-a fost colaboratoare. Aalto a realizat construcții și a creat diferite obiecte care vădesc preocuparea pentru simplitate, ergonomie, respectiv pentru încadrarea estetică, economică și funcțională în mediu. Aalto a planificat Centrul Cultural și Palatul Finlandia din Helsinki, opera din Essen și multe blocuri de locuințe în Jyväskylä, unde și-a petrecut mult timp din viață. Opera sa cuprinde piese de arhitectură, mobilier și sticlă, folosite la decorări interioare, respectiv proiecte de design conceptual, pragmatic și vizionar.

Opere

Hartă cu opere ale lui Alvar Aalto

Avesta
Aaltohuset, 1957-1961
Bazoches-sur-Guyonne
Maison Louis Carrè, 1959-1961
Berlin
Edificiu rezidențial în cartierul Hansa, 1955-57
Brema
Aalto-Hochhaus, 1958-1962
Cambridge, Statele Unite
Dormitoare la MIT, 1947
Espoo
Stadionul din Otaniemi, 1954
Essen, Germania
Teatrul Aalto, 1983-1988
Helsinki
Biserica din Töölö, 1927
Institutul finlandez pentru pensiunile populare, 1952-56
Casă de cultură la Helsinki, 1952-1958
Campusul Universității Tehnice din Helsinki, 1953-1973
Palatul Enso-Gutzeit din Helsinki, 1959-1962
Casa Finlandia, 1962-1971
Imatra
Biserica din Vuoksenniska [Biserica celor Trei Cruci], 1958
Jyväskylä
Casa Nuora, 1923-1924
Casa poporului, 1924-1925
Muzeul Alvar Aalto, 1973
Kotka
Centrul industrial al celulozei, 1938
Mount Angel, Statele Unite
Abbey Library, 1970,
Muurame
Biserica din Muurame, 1926-1929
Muuratsalo
Casa experimentală, 1953
Noormarkku
Villa Mairea, 1938
Paimio
Sanatoriul din Paimio, 1929-1933
Reykjavík
Aria universitară din Reykjavík, 1975-1976
Casa Nordică, 1968
Riola di Vergato
Biserica Adormirii Maicii Domnului, 1975-1980
Seinäjoki
Primăria, 1957–1967
Viipuri
Biblioteca municipală, 1933-1935
Wolfsburg
Centrul cultural, 1958-1963
Heilig-Geist-Kirche, 1958-1962

Opere

Avesta
Aaltohuset, 1957-1961
Format:Simbol Bazoches-sur-Guyonne
Maison Louis Carrè, 1959-1961
Format:Simbol Berlino
Edificiu rezidențial în cartierul Hansa, 1955-57
Format:Simbol Brema
Aalto-Hochhaus, 1958-1962
Cambridge, Stati Uniti
Dormitori del MIT, 1947
Format:Simbolo Espoo
Stadio di Otaniemi, 1954
Essen, Germania
Teatro Aalto, 1983-1988
Format:Simbolo Helsinki
Chiesa di Töölö, 1927
Istituto finlandese per le pensioni popolari, 1952-56
Casa della cultura a Helsinki, 1952-1958
Campus del Politecnico di Helsinki, 1953-1973
Palazzo Enso-Gutzeit a Helsinki, 1959-1962
Casa Finlandia, 1962-1971
Format:Simbolo Imatra
Chiesa di Vuoksenniska [Chiesa delle Tre Croci], 1958
Format:Simbolo Jyväskylä
Casa Nuora, 1923-1924
Casa del popolo, 1924-1925
Museo Alvar Aalto, 1973
Format:Simbolo Kotka
Centro industriale della cellulosa, 1938
Mount Angel, Stati Uniti
Abbey Library, 1970,
Muurame
Chiesa di Muurame, 1926-1929
Format:Simbolo Muuratsalo
Casa sperimentale, 1953
Format:Simbolo Noormarkku
Villa Mairea, 1938
Format:Simbolo Paimio
Sanatorio di Paimio, 1929-1933
Reykjavík
Area universitaria di Reykjavík, 1975-1976
Nordic House, 1968
Format:Simbolo Riola di Vergato
Chiesa di Santa Maria Assunta, 1975-1980
Format:Simbolo Seinäjoki
Municipio, 1957–1967
Format:Simbolo Viipuri
Biblioteca municipale, 1933-1935
Wolfsburg
Centro culturale, 1958-1963
Heilig-Geist-Kirche, 1958-1962