Zaicear

Zaicear[1][sursa nu confirmă]
Зајечар (Zaječar)
—  Oraș  —
Imagine din centrul orașului Zaicear
Drapel Stemă
Zaicear[1][sursa nu confirmă] Zaicear[1][sursa nu confirmă] (Serbia) Poziția geografică
Coordonate: 43°55′N 22°18′E ({{PAGENAME}}) / 43.917°N 22.300°E
Țară	Serbia
District	Zaicear
Suprafață
- Total	1,068 km²
Altitudine	134 m.d.m.
Populație
- Total	75.969 locuitori
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	19000
Prefix telefonic	019
Localități înfrățite
- Vidin	Bulgaria
- Calafat	România
- Călărași	România
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Zaicear[1][sursa nu confirmă]
Modifică date / text

Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: Zăiceari^[2]) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei. Orașul Zaicear este centrul administrativ al districtului. În anul 2002, orașul număra 49.491 de locuitori, iar municipalitatea, al cărei centru este, număra 75.969 de locuitori.

Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer”^[3]. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari.^[2]

In apropiere este satul Gamzigrad, lângă care sunt ruinele cetății Felix Romuliana din fosta provincie Dacia Ripensis. La Felix Romuliana s-au născut împărații romani Galerius (293–311), Maximinus (305–312) si Licinius (308–324).

Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

Borovac Brusnik Velika Jasikova Veliki Izvor Veliki Jasenovac Vražogrnac Vratarnica Vrbica Gamzigrad Glogovica Gornja Bela Reka

Gradskovo Grlište Grljan Dubočane Zagrađe Zaječar Zvezdan Jelašnica Klenovac Koprivnica Lasovo

Lenovac Leskovac Lubnica Mala Jasikova Mali Izvor Mali Jasenovac Marinovac Metriš Nikoličevo Planinica Prlita

Rgotina Salaš Selačka Tabakovac Trnavac Halovo Čokonjar Šipikovo Šljivar

Demografia în Zaicear

An	1948	1953	1961	1971	1981	1991	2002	2011
Populație	11.861	14.489	18.690	27.599	36.958	39.625	39.491[4]	36.830[5]

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la 39.614 locuitori^[6].

Naționalitate	Număr	%
Sârbi	37.500	94,95
Romi / Țigani	233	0,59
Iugoslavi	219	0,55
Valahi / Români	159	0,40
Muntenegreni	131	0,33
Macedoneni	111	0,28
Bulgari	84	0,21
Croați	80	0,20
Albanezi	34	0,08
Români	19	0,04
Sloveni	18	0,04
Maghiari	17	0,04
Musulmani	16	0,04
Gorani	10	0,02
Bosniaci	8	0,02
Slovaci	5	0,01
Germani	4	0,01
Cehi	3	0,00
Ucraineni	3	0,00
Ruși	2	0,00
Alții[7]

Nationalitate	Număr	%
Sârbi	75.969	90,75
Valahi / Români	2.981	4,52
Alții[7]

• Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar.
• Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo.
• Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac.
• Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica.

În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004)^[8]:

Partid	Locuri
Partidul democrat	12
Partidul radical sârb	9
Coaliția „Pentru Zaječar”	6
Mișcare Forța Serbiei	5
Partidul democrat al Serbiei	4
Partidul Socialist din Serbia	4
Mișcarea sârbă pentru reînnoire	3
G17 Plus	3
Noua Serbie	2
„Preduzetnici za opštinu”	2

În urma alegerilor locale din Serbia care au avut loc în 2012, cele 51 de locuri ale adunării municipale din Zaječar au fost repartizate astfel:^[9]

Partid	Locuri
Regiunile Unite ale Serbiei	21
Victorie pentru o Viață mai bună	14
Să dăm un avânt Zaječarului	5
Alegerea unei vieți mai bune	4
Preokret	3
Partidul Socialist din Serbia - Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia - Serbia Unită	3
Altul	1

• Galerius (250-311), împărat roman (a murit și a fost înmormântat aici)
• Maximinus Daia (270-313), împărat roman
• Licinius (n. cca 250, la Romuliana, azi Zaječar - d. 325, Thessalonica), împărat roman (308-324)
• Nikola Pašić (1845–1926), diplomat și om politic
• Svetozar Marković (1846–1875), socialist sârb;
• Dragoslav J. Popović (1878 - 1928), medic militar;
• Zoran Radmilović (1933-1985), actor.
• Mirko Cvetković (n. 1950), om politic sârb, Președinte al Guvernului Republicii Serbia (din iulie 2008 până în iulie 2012)

• Calafat, România
• Vidin, Bulgaria

• Consulatul onorific al României

• România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen
• Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
• Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

• Official page of Zajecar City
• Online portal of Zajecar City Arhivat în 21 iulie 2019, la Wayback Machine.
• Zajecar news
• Zvezdan.hpage.com (PDF Knjige,Clipovi,Stari RTB Crtani,Vesele Slike,Topografske Karte,...) Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.

v • d • m Orașe și comune în Serbia Orașe Belgrad Bor Čačak Jagodina Kikinda Kraljevo Kragujevac Kruševac Leskovac Loznica Novi Pazar Novi Sad Niš Pančevo Pirot Požarevac Priština Prokuplje Smederevo Sombor Sremska Mitrovica Subotica Šabac Užice Valjevo Vranje Vršac Zaječar Zrenjanin Comune din Belgrad Barajevo Čukarica Grocka Lazarevac Mladenovac Noul Belgrad Obrenovac Palilula Rakovica Savski Venac Sopot Stari Grad Surčin Voždovac Vračar Zemun Zvezdara Comune din Voivodina Ada Alibunar Apatin Bač Bačka Palanka Bačka Topola Bački Petrovac Bečej Bela Crkva Beočin Čoka Inđija Irig Kanjiža Kovačica Kovin Kula Mali Iđoš Nova Crnja Novi Bečej Novi Kneževac Odžaci Opovo Pećinci Plandište Ruma Sečanj Senta Šid Srbobran Sremski Karlovci Stara Pazova Temerin Titel Vrbas Žabalj Žitište Comune din Šumadija și Serbia de Vest Aleksandrovac Aranđelovac Arilje Bajina Bašta Batočina Bogatić Brus Čajetina orașul Zlatibor Ćićevac Ćuprija Despotovac Gornji Milanovac Ivanjica Knić Koceljeva Kosjerić Krupanj Lajkovac Lapovo Lučani Ljig Ljubovija Mali Zvornik Mionica Nova Varoš Osečina Paraćin Požega Priboj Prijepolje Rača Raška Rekovac Sjenica Svilajnac Topola Trstenik Tutin Ub Varvarin Vladimirci Vrnjačka Banja Comune din Serbia de Est și de Sud Aleksinac Babušnica Bela Palanka Blace Bojnik Boljevac Bosilegrad Bujanovac Crna Trava Dimitrovgrad Doljevac Gadžin Han Golubac Kladovo Knjaževac Kučevo Kuršumlija Lebane Majdanpek Malo Crniće Medveđa Merošina Negotin Petrovac Preševo Ražanj Smederevska Palanka Sokobanja Surdulica Svrljig Trgovište Velika Plana Veliko Gradište Vladičin Han Vlasotince Žabari Žagubica Žitorađa Comune din Kosovo și Metohia Dečani Đakovica Glogovac Gnjilane Gora Kosovo Polje Kosovska Kamenica Kosovska Mitrovica Istok Kačanik Klina Leposavić Lipljan Novo Brdo Obilić Orahovac Peć Podujevo Prizren Srbica Suva Reka Štimlje Štrpce Vitina Vučitrn Zubin Potok Zvečan