[go: up one dir, main page]
Sari la conținut

Turul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Statuie a unei păsări turul pe Castelul Regal din Budapesta, Ungaria

Turul este o pasăre răpitoare mitologică, descrisă în principal ca un șoim, din tradiția culturală maghiară și un simbol național al maghiarilor.

Origine

[modificare | modificare sursă]
Placă de argint aurit cu motivul turul (Ungaria, secolul al X-lea), Muzeul Național din Praga.
Miniatură a șefului de trib maghiar Ügyek, cu o pasăre turul reprezentată pe scutul său (Chronicon Pictum, secolul al XIV-lea)

Turul este inspirat probabil de un șoim mare, iar originea cuvântului este cel mai probabil turcică:[1][2] „toġrïl” sau „toğrul” înseamnă o pasăre de pradă medie spre mare din familia Accipitridae, un uliu porumbar sau o gaie roșie.[3] În limba maghiară cuvântul sólyom înseamnă șoim și există trei cuvinte vechi care descriu diferite tipuri de șoimi: kerecsen [din grecescul κερχνηίς, care înseamnă șoim dunărean], zongor [din turcescul sungur, care înseamnă șoim polar și a supraviețuit în prenumele masculin Csongor] și turul.

În tradiția medievală maghiară, el a fost probabil la origine un simbol al Dinastiei Arpadiene ce a fost folosit în secolele al IX-lea și al X-lea.[4]

În legenda lui Emese, consemnată în cronicile medievale Gesta Hungarorum și Chronicon Pictum, se menționează că Emese, soția șefului de trib maghiar Ügyek, ar fi visat o pasăre turul, atunci când era deja însărcinată.[5] În literatura medievală acest vis a fost interpretat ca o „impregnare” din poruncă divină a lui Emese de către o pasăre turul, dar textul legendei este clar.[6] Rolul păsării turul este unul de spirit protector, care-l apără de rău pe micul prunc Álmos („acela care a fost visat”), tatăl lui Árpád. Conducătorul triburilor maghiare ar fi avut un al doilea vis, în care vulturii (simbolul pecenegilor) le-au atacat caii și o pasăre turul a venit și i-a salvat.

Se mai spune că pasărea mitică turul este pasărea protectoare a triburilor maghiare care au migrat din câmpiile Asiei Centrale.[7] Legenda menționează că în anul 896 d.Hr. pasărea ar fi lăsat să cadă sabia pe care o ținea în gheare în zona unde se află astăzi Budapesta, indicând maghiarilor faptul că acel teritoriu urma să fie patria lor.[7] Astfel, maghiarii s-au așezat în zona actualei lor capitale, Budapesta, unde și-au întemeiat un stat propriu.[7]

Utilizarea modernă ca simbol

[modificare | modificare sursă]
Primul timbru al Regatului Ungariei (1900) cu imaginea păsării mitice turul

Turul apare ca simbol central în stemele Armatei Ungariei, Centrului de luptă antiteroristă și Oficiului pentru Protecția Constituției (fostul Oficiu al Securității Naționale).[8][9]

Au existat trei statui gigantice ale păsării mitologice turul, fiecare cu anvergura aripilor de 15 metri, pe teritoriul Ungariei Mari (înainte ca granițele țării să fie reconfigurate prin Tratatul de la Trianon). Două dintre ele au fost distruse, iar ultima continuă să se afle pe o stâncă de calcar din apropierea orașului Tatabánya (Ungaria). Ea este cea mai mare statuie a unei păsări din Europa și cea mai mare statuie de bronz din Europa Centrală.[10][11][12] Mai există în prezent cel puțin 195 de statui ale păsării turul în Ungaria, precum și 48 în România (32 în regiunea Transilvania și 16 în regiunea Partium), 8 în Slovacia, 7 în Serbia, 5 în Ucraina, 1 în Austria. Una dintre cele mai recente statui a fost dezvelită la 29 septembrie 2012, de Ziua Sfântului Arhanghel Mihail, în Parcul Memorial Național din Ópusztaszer.[13]

Unele timbre poștale emise de Regatul Ungariei după 1900 conțin imaginea păsării mitologice turul.

În politica naționalistă

[modificare | modificare sursă]

În cursul secolelor al XX-lea și al XXI-lea, pasărea mitologică turul a fost asociată cu o serie de ideologii fasciste și de extremă dreapta. Un exemplu remarcabil în acest sens este cel al Asociației Turul (Turul Szövetség). Asociația a susținut politici antisemite, cum ar fi introducerea clauzei numerus nullus, care interzicea tinerilor evrei să studieze la universități, și a avut legături strânse cu Partidul Crucilor cu Săgeți.[14] Turul rămâne, de asemenea, un simbol popular în politica de extremă dreaptă din perioada modernă.[15] Ca atare, utilizarea sa rămâne controversată, mulți susținând că el este un simbol al urii și genocidului, în timp ce alții susțin că sensul său de simbol al unor mișcări politice de extremă dreapta ar trebui ignorat în favoarea semnificației sale istorice.[16]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Clauson, Sir Gerard. An Etymological Dictionary of Pre-Thirteenth Century Turkish. Oxford: Clarendon Press, 1972, p. 472.
  2. ^ Róna-Tas, András, Árpád Berta, with the assistance of László Károly (eds). 2011. West Old Turkic, I-II. Wiesbaden: Harrassowitz Verlag, 2011, vol. II, pp. 954-956.
  3. ^ „Great Turkish Dictionary”. Turkish Language Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Arnold Ipolyi, Magyar mitológia („Mitologia maghiară”), 1854; Gáspár Heltai, Hungarian Mythology. „[...] the hawk or turul, which in shamanistic lore rested upon the tree of life connecting the earth with the netherworld and the skies, persevered for longer [than other clan totems] as a device belonging to the ruling house. But even this was soon eclipsed by the symbol of the double cross and, around 1200, by the striped shield coloured in the red and white of Christ's Passion.” Traducere: „șoimul sau turul, care, în tradiția șamanică, se odihnea deasupra copacului vieții care leagă pământul de lumea de dincolo și de cer, a rămas mai mult timp [decât alte totemuri ale clanului] ca simbol aparținând casei domnitoare. Dar chiar și acesta a fost eclipsat în curând de simbolul crucii duble și, în jurul anului 1200, de scutul cu dungi roșii și albe ale Patimilor lui Hristos.” Martyn C. Rady, Nobility, land and service in medieval Hungary, Palgrave Macmillan, 2000, p. 12
  5. ^ „Magyar Néprajzi Lexikon: Emese”. mek.oszk.hu. Accesat în . 
  6. ^ Pentru mai multe detalii: Szabados, György. „Attila-ős, a sólyomforma madár és a fehér elefánt” (PDF) (în maghiară). Hungarian Academy of Sciences, History Department. 
  7. ^ a b c Rick Steves' Europe (), Budapest: The Best of Hungary, accesat în  
  8. ^ Tom Warhol, Birdwatcher's Daily Companion: 365 Days of Advice, Insight, and Information for Enthusiastic Birders, Marcus Schneck, Quarry Books, 2010, p. 158
  9. ^ István Dienes, The Hungarians cross the Carpathians, Corvina Press, 1972, p. 71
  10. ^ info.worldbank.org http://info.worldbank.org/etools/docs/library/19619/Documents+and+Settings/wb230542/Desktop/KECITIES/Course_Modules/4713.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)[nefuncțională]
  11. ^ Simon Winder, Danubia : a personal history of Habsburg Europe, Farrar, Straus and Giroux, New York, 2014, p. 451.
  12. ^ István Lázár, An Illustrated History of Hungary, Corvina, 1999, p. 15.
  13. ^ „Orbán: Új törvények világa közeledik”. index.hu. 
  14. ^ „The Hungarian Far-Right in 1933: The Pécs Section of the Turul Association”. Hungarian Spectrum. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „A Nasty Party”. The Economist. . 
  16. ^ Ács, Dániel (). „A turul az elkövetők szimbóluma, és nem az áldozatoké”. 444 (în maghiară). 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turul&oldid=16024853