[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Pestă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pestă
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
Simptomefebră[1]
cefalee[1]
vomă
mialgie
bubo[*][[bubo (inflammation of the lymph nodes)|​]]
Șoc
otrăvire[*]
tuse
hemoptizie
erupție
delir[*]
hiperanemie[*]
hemoragie[2]  Modificați la Wikidata
CauzeYersinia pestis[1][3]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
Cultură microbiologică
Imunofluorescență
microscop optic
ELISA  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10A20  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM020.9[4]
020[4]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB14226
MedlinePlus000596
Patient UKPestă
MeSH IDD010930[4]  Modificați la Wikidata
„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst
Răspândirea pestei între 1970 și 1998

Ciuma sau pesta (lat. pestis = epidemie) este o boală infecțioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. În trecut, boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente. În prezent, între 1.000 și 2.000 de cazuri apar la nivel mondial, în fiecare an, în rândul oamenilor.[5]

Pe continentul european au existat mai multe pandemii de ciumă, cum ar fi cea din Atena (430 î.Hr.; art în engleză aici), cea numită Ciuma lui Iustinian (541-542), cea numită Moartea neagră, în secolul XIV, Marea Ciumă din Londra din 1665-1666, Marea Ciumă din 1738 din  Imperiul Habsburgic și o a cincea pandemie, declanşată în 1855[necesită clarificare]. Se știe faptul că a cincea pandemie a fost cauzată de Yersinia pestis, iar faptul că aceeași bacterie se face vinovată și de Ciuma lui Iustinian și de Moartea Neagră, controversat până de curând,[6] a putut fi dovedit definitiv de cercetători in anul 2013.[7] [8]

Forme de manifestare

[modificare | modificare sursă]

Într-o pandemie sunt prezente toate formele de pestă, mai frecvente fiind forma bubonică și pulmonară. Dintr-o formă bubonică care fără un tratament adecvat se transformă de regulă într-o formă septicemică care duce la forma pulmonară.

  1. Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. bubo = bubă , umflătură).
    În forma bubonică (lat. Naike) infectarea este produsă de pișcătura puricelui de șobolan. Vectorul bolii, ca gazdă intermediară, transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobolani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
    Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile.
    Simptomele includ febră, dureri de cap și articulații, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea conștiinței.
    Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și din cauza hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conținut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Deschiderea chirurgicală a abceselor din cauza pericolului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicat.
    Forma buboasă se transmite mai lent iarna decât vara, deoarece mobilitatea puricelui sub 12 °C este nulă.
  2. Forma septicemică frecvent fiind o formă secundară când agentul patogen ajunge și se multiplică în sânge, această formă se manifestă cu o febră ridicată, frisoane, dureri de cap, stare gravă de abatere, cu regiuni hemoragice întinse, boala are o evoluție supra acută (de la câteva ore, la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
    Azi acest procent de mortalitate este mult mai redus prin folosirea de antibiotice de tipul cloramfenicolului, tetraciclinei, streptomicinei, doxiciclinei sau a gentamicinei.
  3. Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
  4. Forma abortivă este varianta cea mai ușoară de pestă manifestată numai printr-o febră ușoară, inflamația ganglionilor limfatici, urmată de vindecare, bolnavul fiind dotat cu o imunitate solidă și față de formele grave de pestă.


Ciumă

Yersinia pestis văzut la mărirea de 200 de ori a rezoluției cu o sondă fluorescentă.
Specialitateboală contagioasă
Simptomefebră[1]
cefalee[1]
vomă
mialgie
bubo[*][[bubo (inflammation of the lymph nodes)|​]]
Șoc
otrăvire[*]
tuse
hemoptizie
erupție
delir[*]
hiperanemie[*]
hemoragie[2]  Modificați la Wikidata
CauzeYersinia pestis[1][3]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
Cultură microbiologică
Imunofluorescență
microscop optic
ELISA  Modificați la Wikidata
ProfilaxiePlague vaccine[9]
TratamentAntibiotics și supportive care[9]
MedicațieGentamicin and a fluoroquinolone[10]
Frecvență~600 de cazuri pe an [9]
Clasificare și resurse externe
ICD-10A20  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM020.9[4]
020[4]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB14226
MedlinePlus000596
Patient UKCiumă
MeSH IDD010930[4]  Modificați la Wikidata

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f https://www.cdc.gov.tw/Category/Page/iCortfmEfVKqcZMeDdEuDA, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ a b Disease Ontology 
  4. ^ a b c d e f Disease Ontology, accesat în  
  5. ^ SUA a aprobat un medicament împotriva ciumei. Câte persoane suferă anual de această boală, 30 aprilie 2012, Gândul, accesat la 30 aprilie 2012
  6. ^ Cohn, Samuel K. (). The Black Death Transformed: Disease and Culture in Early Renaissance Europe. A Hodder Arnold. p. 336. ISBN 0-340-70646-5. 
  7. ^ „Modern lab reaches across the ages to resolve plague DNA debate”. phys.org. . 
  8. ^ Maria Cheng (). „Plague DNA found in ancient teeth shows medieval Black Death, 1,500-year pandemic caused by same disease”. National Post. 
  9. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite WHO2017
  10. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CDC2015Doc
  • Din epidemiologia trecutului Românesc: ciuma, Pompei Gh Samarian, Editura Marvan, 1932

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Clasificare
Resurse externe