Peio Iavorov
Peio Iavorov | |
Peio Iavorov | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Peio Totev Kraciolov |
Născut | 1 ianuarie 1878 Cirpan, Regiunea Stara Zagora, Bulgaria |
Decedat | 17 octombrie 1914 (la 36 de ani) Sofia, Regatul Bulgariei[1][2] |
Înmormântat | Cimitirul Central din Sofia[*] |
Cauza decesului | sinucidere (plagă împușcată[*] ) |
Căsătorit cu | Lora Karavelova[*] (–) |
Număr de copii | 0 |
Cetățenie | Bulgaria |
Ocupație | poet |
Limbi vorbite | limba bulgară[3] |
Activitatea literară | |
Mișcare/curent literar | simbolism |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Peio Iavorov, în bulgară: Пейо Яворов, (n. 1 ianuarie 1878 - d. 17 octombrie 1914) a fost un poet bulgar.
Prin evocarea luptei haiducilor și a vieții oamenilor simpli, a scris o poezie de protest social. De asemenea, a scris o poezie simbolistă, a stărilor de suflet, de tonalitate melancolică.
A mai scris și drame sociale.
Educație și carieră
[modificare | modificare sursă]Urmează studii la Plovdiv și Sofia. Este trimis în Franța, la Nancy, la Paris, Viena și Geneva. Talentul său excepțional este descoperit de Slaveikov, care îl asociază grupării revistei „Misăl” (Gândul), cea mai prestigioasă publicație a vremii. Primul volum, Versuri, apare în 1901, urmat de Insomnii (1907).
Din 1908, participă la Războiul Balcanic ca voluntar în miliția macedoneană Edirne, conducând un detașament de gherilă. Ecourile acestei perioade se regăsesc în ciclurile dedicate lui Goțe Delcev (1904), Cântece de haiduc (1902-1903) și Amintiri din Macedonia (1909). Urmând tendința folclorică prin teme cu tradiție în lirica bulgară, poetul imprimă o notă de modernitate prin corespondentul ritmic al stărilor emoționale.
Existența sa este dominată de tragismul condiției creatorului, care-și vede spulberate idealurile unei tinereți înflăcărate, apropiată de mișcarea de eliberare macedoneană. Se sinucide în 1914.
Moștenirea sa literară a fost reunită în șapte volume (2010-2013). A fost tradus în zeci de limbi, republicat de diferite edituri.
Bibliografie:
[modificare | modificare sursă]- Nicolae Crevedia, Dunărea lin-argintie... Antologie de poezie bulgară, București, Editura Semne, 2022, publicată în Colecția Biblioteca Giurgiuveană
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- 1901: Poezii ("Stihotvorenia")
- 1907: Insomnii ("Bezsănici")
- 1909: Doruri haiducești ("Hajduški kupneniia")
- 1910: Pe urmele umbrelor de nori ("Podir sěnkite na oblacite")
- 1911: La poalele muntelui Vitoșa ("V polite na Vitoša")
- 1912: Când cade fulgerul ("Kogato grăm udari").
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Biografie la Britannica Online Encyclopedia
- ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/652261/Peyo-Yavorov Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Peio Iavorov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în