Pasul Teilor
| Pasul Teilor | |
| Altitudine | 187 m |
|---|---|
| Munți | Munții Măcin Podișul Niculițel |
| Coordonate | 45°12′58.96″N 28°19′28.64″E / 45.2163778°N 28.3246222°E |
| Țară |  România |
| Văi | Pârâul Valea Fagilor (afluent al Luncaviței) Pârâul Curături (afluent al Taiței) |
| Ascensiune începând din | Luncavița, comuna Luncavița, județul Tulcea Nifon, comuna Horia, județul Tulcea |
| Drum de acces | DJ222A |
  Pasul Teilor (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Teilor este o trecătoare situată în Dobrogea la o altitudine de 187 m[1], între Munții Măcinului aflați la vest și Podișul Niculițel aflat la est[2], de-a lungul DJ222A[3][4]
Rol
[modificare | modificare sursă]Pasul (cunoscută printre localnici sub denumirea „La Patru Drumuri”[5]) asigură legătura între depresiunile Luncavița aflată la nord și Taița superioară-Horia aflată la sud[1]. La nivelul lui, drumul care unește cele două depresiuni se intersectează cu cel care merge dinspre Greci spre Dealurile Niculițelului.[5]
Repere
[modificare | modificare sursă]Treacătoarea este situată pe cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Luncaviței aflat la nord și cel al Taiței aflat la sud.
Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt pe Magistrala CFR 700 la Brăila, respectiv pe linia ferată secundară 804 la Tulcea.
În apropiere se află pasurile Priopcea (Chervant) – spre sud-vest, Carapelit – spre sud și pasurile Sărărica și Garvăn spre nord-vest.
Obiective turistice de interes
[modificare | modificare sursă]- Pădurea Valea Fagilor – situată la 2 km de trecătoare[6]
- Vârful Țuțuiatul
- Parcul Național Munții Măcinului
- Mănăstirea Cocoș
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Munții Măcin Harta turistică Arhivat în , la Wayback Machine., Mihail-Gabriel Albotă, accesat 2014.12.06
- ^ Așezare și limite, Albotă, 1987
- ^ România – atlas rutier, 2008
- ^ Anexa Nr. 5, Drumuri în vecinătatea parcului Arhivat în , la Wayback Machine., Planul de Management al Parcului Național Munții Măcinului, parcmacin.ro
- ^ a b Pasul Teilor – Localități și puncte de pronire în drumeție, Albotă, 1987
- ^ Pădurea Valea Fagilor – Rezervații naturale, Albotă, 1987
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
- Măcin, Mihail-Gabriel Albotă, colecția Munții Noștri, Ed. Sport Turism, București, 1987
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Dobrogea – 1, Geografie – Analele Universității București, 2003, p. 1-143
- Relieful Podișul Dobrogei – caracteristici și evoluție p. 5-58
- Peisajele Dobrogei: tipuri, repartiție, culturalitate, vulnerabilitate p. 59-82
- Clima Dobrogei p. 83-106
- Apele Dobrogei p.107-143
