Sisak
| Sisak | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Sisak Sisak (Croația) | |||
| Coordonate: 45°29′N 16°22′E / 45.48°N 16.36°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Croația | ||
| Canton | Sisak-Moslavina | ||
| Componență | 35 naselja | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | |||
| Suprafață[2] | |||
| - Total | 422,75 km² | ||
| Altitudine | 100 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 47.768 locuitori | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 44000 Sisak | ||
| Prefix telefonic | 044 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Gabrovo | Bulgaria | ||
| - Heidenheim an der Brenz | Germania | ||
| - Remchingen | Germania | ||
| - Szombathely | Ungaria | ||
| - Jihlava | Cehia | ||
| - Leszno | Polonia | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text  | |||
Sisak este un oraș în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de 47.768 de locuitori (2011). Orașul deține ape minerale hipertermale (42–54 °C).
Istorie
[modificare | modificare sursă]
Fondată de celți, în secolul al IV-lea î.Hr., care au denumit-o Segesta apoi Segestica, denumită Siscia de romani, localitatea a cunoscut diferite ortografii, Sissek, Sisek, Sziszek, înainte de a deveni Sisak. Situată pe o movilă în mijlocul vechilor mlaștini de la confluența râurilor Sava (venind din nord) și Kupa (venind de la vest), acest sit permitea controlul traficului comercial, îndeosebi cel cu fier și cărbune provenind din actuala Bosnia-Herțegovina.
Se pare că terminația în „-tica” face referință la portul fluvial al orașului, stabilit pe malul râului Kupa. Urme ale stabilirii celților au fost descoperite sub zidurile romane în centrul orașului și pe malurile râului Kupa.
Între alte vestigii, cele ale zidului roman (în sud) datând din secolul I și poarta monumentală (în nord) dovedesc că orașul se întindea pe 1.600 de metri.
În anul 35 î.Hr., Octavianus Augustus a ocupat localitatea, pe care romanii au denumit-o Siscia, denumirea latină a actualului oraș Sisak.
În timpul domniei lui Dioclețian, Siscia a devenit capitală a Pannoniei.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Sisak
Croați (84,97%)
Sârbi (6,43%)
Bosniaci (3,45%)
Romi (1,36%)
Necunoscut (1,31%)
Neclasificat (2,01%)
Componența confesională a orașului Sisak
Catolici (78,13%)
Ortodocși (6,86%)
Fără religie și atei (5,56%)
Musulmani (5,11%)
Necunoscută (2,99%)
Alte religii (1,34%)
Conform recensământului din 2011, orașul Sisak avea 47.768 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (84,97%) erau croați, existând și minorități de sârbi (6,43%), bosniaci (3,45%) și romi (1,36%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 1,31% din locuitori.[1] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (78,13%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (6,86%), persoane fără religie și atei (5,56%) și musulmani (5,11%). Pentru 2,99% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Componența etnică a cantonului Sisak-Moslavina pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
- ^ a b Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia
- ^ ASIS este marca primei oficine a atelierului monetar roman de la Siscia.
- ^ „Componența confesională a cantonului Sisak-Moslavina pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cresswell, Peterjon; Atkins, Ismay; Dunn, Lily (10 July 2006). Time Out Croatia (First ed.). London, Berkeley & Toronto: Time Out Group Ltd & Ebury Publishing, Random House Ltd. 20 Vauxhall Bridge Road, London SV1V 2SA. ISBN 978-1-904978-70-1. Retrieved 10 March 2010.
| ||||||||
