Natalia Șapoșnikova

Natalia Vitalievna Șapoșnikova
Date personale
Născută	24 iunie 1961 (63 de ani) Rostov-pe-Don, RSFS Rusă, URSS
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	gimnastă artistică[*]​
Greutate	46 kg[1]
Țară	Uniunea Sovietică
Sport	gimnastică artistică
Titluri și realizări
Jocuri olimpice	gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's balance beam[*][[gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's balance beam |​]] gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's floor[*][[gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's floor |​]] gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's vault[*][[gymnastics at the 1980 Summer Olympics – women's vault |​]]
Medalii Competitor pentru  Uniunea Sovietică Jocurile Olimpice Aur Moscova 1980 Echipă Aur Moscova 1980 Sărituri Bronz Moscova 1980 Bârnă Bronz Moscova 1980 Sol Campionatul Mondial Aur Strasbourg 1978 Echipă Argint Ft. Worth 1979 Echipă Bronz Strasbourg 1978 Individual compus Cupa Mondială Aur Oviedo 1977 Sărituri Aur São Paulo 1978 Sărituri Argint São Paulo 1978 Bârnă Argint São Paulo 1978 Sol Bronz Oviedo 1977 Individual compus Bronz São Paulo 1978 Individual compus Campionatele europene Aur Copenhaga 1979 Bârnă Argint Copenhaga 1979 Sol Bronz Copenhaga 1979 Individual compus Bronz Copenhaga 1979 Sărituri
Modifică date / text

Natalia Vitalievna Șapoșnikova (în rusă Наталья Витальевна Шапошникова; n. 24 iunie 1961, Rostov-pe-Don), nume după căsătorie Natalia Sout, este o fostă gimnastă artistică rusă, campioană olimpică de două ori și maestru emerit al sportului din URSS. Ea era cunoscută pentru abilitățile sale riscante, originale și coregrafie expresivă, în special la bârnă și sol.

Șapoșnikova s-a antrenat la Dinamo din Rostov-pe-Don, sub conducerea antrenorului emerit al URSS-ului, Vladislav Rastorotsky, care și-a instruit compatrioții Ludmila Turișceva și Natalia Iurcenko. Ea a fost una dintre cele mai puternice gimnaste din lume la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, mai ales la sărituri. Ea era cunoscută pentru dificultatea și originalitatea ei, în special pentru statul într-o singură mână pe bârnă. La Campionatele Europene din 1979, a interpretat una dintre primele răsuciri triple la sol, iar deschiderea prin prima linie acrobatică la sol la Jocurile Olimpice din 1980 a fost o rotire și jumătate continuată imediat printr-o dublă rotire în aer.

La Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, ea a contribuit cu o medalie de aur la echipele sovietice și a câștigat o medalie de aur individuală la sărituri. De asemenea, a luat medalii de bronz la sol și la bârnă, și a ratat o medalie la individual compus cu o diferență de doar 0,05 puncte.

Șapoșnikova a fost aproape de câștigarea aurului la bârnă la Campionatele Mondiale din 1978, conducând în finală destul de aproape ca și punctaj de Nadia Comăneci din România. Cu toate acestea, Peter Shilston a scris într-un articol, din aprilie 1980, în revista britanică Gymnast: „A existat o zonă aprigă de partizani în public care erau convinși că Nadia Comăneci ar trebui să câștige pentru a compensa cu performanțele sale anterioare dezamăgitoare. Când Natalia a venit, având nevoie de un scor de 9,8 pentru a lua aurul, s-a confruntat cu o primire foarte ostilă, care cu siguranță a afectat-o nervos. Ea a făcut o serie de greșeli, toate primite batjocoritor, ceea ce i-a adus o scădere de la primul loc la al optulea.” Shilston a numit pierderea „probabil cea mai tristă experiență a vieții Nataliei”.

Shaposhnikova a inventat o abilitate complexă de tranziție la barele inegale - un cerc de șold liber în eliberarea barei inferioare cu zbor înapoi spre bara superioară - elementul îi poartă numele în Codul de Punctaj. Elementul de legătură, uneori menționată în mod colocvial ca „Shaposh”, este efectuat și astăzi pe scară largă; este creditat ca element D în Codul de Punctaj 2013-2016.

Începând cu anii 1990, alte gimnaste au dezvoltat variații ale lui Shaposhnikova, inclusiv americanca Amy Chow (care a realizat abilitatea cu o intrare stalder în loc de șold liber) și Kristen Maloney (intrare toe-on); rusoaicele Viktoria Komova (intrarea în inbar stalder) și Svetlana Khorkina (Shaposhnikova cu o jumătate de rotire în timpul tranziției între bare); Laura van Leeuwen din Țările de Jos (intrare toe-on plus o jumătate de rotire); și Elisabeth Seitz din Germania (intrare toe-on cu o rotire completă în timpul tranziției). ^[2]

Șapoșnikova și soțul ei, Pavel Sout, medaliat cu aur la gimnastică bărbați la Campionatele Mondiale din 1981, sunt în prezent antrenori la Gymnastika din Woodland Park, New Jersey.

• Pagina de profil pentru Natalia Shaposhnikova pe pagina Federației Internaționale de gimnastică
• Natalia Șapoșnikova la Olympedia.org
• Lista rezultatelor competitive
• Orice sa întâmplat Natalia Shaposhnikova?
• Element Shaposhnikova - imagine gif animată
• Natalia Shaposhikova - Biografie & Galerie

Acest articol conține informații de pe site-ul http://www.gymnast.ru/, încorporat în Wikipedia cu permisiunea autorului E.V. Avsenev.

v • d • m Campioane olimpice la gimnastică (sărituri) 1952 • Ekaterina Kalinciuk | 1956 • Larisa Latînina | 1960 • Margarita Nikolaeva | 1964 • Věra Čáslavská | 1968 • Věra Čáslavská | 1972 • Karin Janz | 1976 • Nellie Kim | 1980 • Natalia Șapoșnikova | 1984 • Ecaterina Szabó | 1988 • Sveatlana Bahinskaia | 1992 • Lavinia Miloșovici și Henrietta Ónodi | 1996 • Simona Amânar | 2000 • Elena Zamolodcikova | 2004 • Monica Roșu | 2008 • Hong Un-jong | 2012 • Sandra Izbașa | 2016 • Simone Biles | 2020 • Rebeca Andrade | 2024 • Simone Biles

v • d • m Campioane olimpice la gimnastică (echipe) 1928:  Olanda (Agsteribbe, Burgerhof, de Levie, Nordheim, Polak, Simons, Stelma, Van den Berg, Van den Bos, Van der Vegt, Van Randwijk, Van Rumt) | 1936:  Germania (Meyer, Bürger, Sohnemann, Frölian, Bärwirth, Pöhlsen, Iby, Schmitt) | 1948:  Cehoslovacia (Honsová, Kovářová, M. Misáková, Müllerová, Růžičková, Šilhánová, Srncová, Veřmiřovská, E. Misáková (postum)) | 1952:  Uniunea Sovietică (Gorohovskaia, Bocearova, Minaiceva, Urbanovici, Danilova, Șamrai, Iugeli, Kalinciuk) | 1956:  Uniunea Sovietică (Manina, Latînina, Muratova, Kalinina, Astahova, Egorova) | 1960:  Uniunea Sovietică (Muratova, Latînina, Astahova, Liuhina, Ivanova, Nikolaeva) | 1964:  Uniunea Sovietică (Latînina, Astahova, Manina, Volcețkaia, Zamotailova, Gromova) | 1968:  Uniunea Sovietică (Kucinskaia, Voronina, Petrik, Karasiova, Turișceva, Burda) | 1972:  Uniunea Sovietică (Turișceva, Korbut, Lazakovici, Burda, Saadi, Koșel) | 1976:  Uniunea Sovietică (Filatova, Grozdova, Kim, Korbut, Saadi, Turișceva) | 1980:  Uniunea Sovietică (Davîdova, Filatova, Kim, Naimușina, Șapoșnikova, Zaharova) | 1984:  România (Szabó, Cutina, Păucă, Grigoraș, Stănuleț, Agache) | 1988:  Uniunea Sovietică (Baitova, Șevcenko, Strazheva, Lașcenova, Bahinskaia, Șușunova) | 1992:  Echipa Unificată (Bahinskaia, Ciușovitina, Galieva, Grudneva, Guțu, Lîsenko) | 1996:  Statele Unite ale Americii (Miller, Dawes, Strug, Moceanu, Phelps, Chow, Borden) | 2000:  România (Răducan, Amânar, Olaru, Boboc, Isărescu, Presăcan) | 2004:  România (Ban, Eremia, Ponor, Roșu, Sofronie, Stroescu) | 2008:  China (Yang, Cheng, Jiang, Deng, He, Li) | 2012:  Statele Unite ale Americii (Douglas, Maroney, Raisman, Ross, Wieber) | 2016:  Statele Unite ale Americii (Biles, Douglas, Hernandez, Kocian, Raisman) | 2020:  COR (Melnikova, Urazova, Ahaimova, Listunova) | 2024:  Statele Unite ale Americii (Biles, Carey, Chiles, Lee, Rivera)