Marie-Renée Ucciani
| Marie-Renée Ucciani | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Paris, Île-de-France, Franța |
| Decedată | (79 de ani) Paris, Région parisienne, Franța |
| Înmormântată | Cimitirul Père-Lachaise |
| Părinți | Pierre Ucciani[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | pictoriță sculptoriță |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Activitate | |
| Pregătire | Paolo Troubetzekoy[*], Eugène Bénet[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Marie-Renée Ucciani (n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Paris, Région parisienne, Franța) a fost o pictoriță și sculptoriță franceză. Membră a Société des Artistes Français, ea a expus la Salonul Societății în anii 1930.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Marie-Renée Ucciani s-a născut în arondismentul 3 din Paris la 27 martie 1883.[1] Tatăl ei a fost Pierre Ucciani, pictor, bijutier și orfevrier.[2] Mama ei, Hortense (născută Bégard), a fost moștenitoarea și directoarea unei importante afaceri de bijuterie și orfevrărie, „Bégard H. et Cie”.[3]
În mai 1903,[4] s-a căsătorit cu Georges Baudy (1880-1960),[5] care a preluat afacerea, „Bégard H. et Cie” la 8 februarie 1911.[6] Fiica lor cea mică a murit la vârsta de doi ani în urma unei căzături în Grădina Tuileries, ceea ce a destabilizat căsătoria. Ucciani a divorțat și a încercat să uite această tragedie pictând și sculptând.[7][8][9]
Ucciani a fost inițiată în pictură la o vârstă foarte fragedă de către tatăl ei. Din 1906, a pictat la Villers-sur-Mer în compania lui Léon Giran-Max, a verișoarei sale Élisabeth Fuss-Amoré, și a tatălui ei, într-un stil influențat de postimpresionism și fauvism.[8]
Între 1913 și 1914, Ucciani a fost inițiată în sculptură de Paolo Troubetzkoy înainte de plecarea sa în Statele Unite. Din 1928 până în 1939, ca elevă a lui Eugène Bénet, a realizat busturi și basoreliefuri, pentru care Bénet a făcut mulaje în ghips și teracotă. Și-a luat familia, prietenii și câinele „Loute” drept modele. Cuplul Bénet s-a împrietenit cu ea și a rămas acasă la ea, Villa Corsica din Villers-sur-Mer.[8] În 1932, a devenit membră a Société des Artistes Français și a expus în Salonul acesteia din acel an până în 1939.
Din 1940 până în 1944, a locuit în Villers-sur-Mer, în zona evacuată, în ciuda presiunilor din partea familiei și a prietenilor. Din 1945 până în 1963, locuind la Paris într-un atelier de artist la 63, bulevardul Berthier, s-a întors să picteze în fiecare primăvară pe coasta Normandiei.[8]
A murit la 19 februarie 1963 în atelierul său din arondismentul 17 din Paris[10] și a fost înmormântată în capela familiei Bégard din cimitirul Père Lachaise din Paris.[11]
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Picturi de Marie-Renée Ucciani
-
Sa fille Georgette, 1909, collection Ucciani.
-
Sa fille Georgette sur un rocher, Villers-sur-Mer, 1913, collection Ucciani.
-
Falaise soleil couchant, Villers-sur-Mer, 1907, collection Ucciani.
-
Bateaux à quai, Trouville-sur-Mer, 1920, collection Ucciani.
- Sculpturi de Marie-Renée Ucciani
-
Pierre Ucciani (1932), collection Ucciani.
-
Georgette Baudy (1914), collection Ucciani.
-
Pierre Ucciani (vers 1932), collection Ucciani.
-
Georgette Baudy (1935), collection Ucciani.
-
Pierre Ucciani (1936), collection Ucciani.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Archives de Paris 2e, acte de naissance no 424, année 1883 (avec mentions marginales de mariage et de décès) (page 12/31)”. archives.paris.fr (în franceză). Archives de Paris. Accesat în .
- ^ „Pierre Ucciani, orfèvre et fabricant bijoutier-joaillier, 71 boulevard de Sébastopol, Paris, 1er mai 1879 au 18 octobre 1902”. www.culture.gouv.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Hortense Bégard, orfèvre et fabricant bijoutier-joaillier, 22 rue Michel-le-Comte, 75 Paris, 11 novembre 1896 au 23 juin 1905”. www.culture.gouv.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Archives de Paris 3e, acte de mariage no 386, année 1903 (page 4/31)”. archives.paris.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Georges Baudy, orfèvre et fabricant bijoutier-joaillier, 26 rue Beaubourg, 75 Paris, 8 février 1911 au 15 mars 1921”. www.culture.gouv.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Bégard H. (& Cie), orfèvre et fabricant bijoutier-joaillier, 22 rue Michel-le-Comte, 75 Paris, 15 juin 1905 au 8 février 1911”. www.culture.gouv.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Peintres du Pays d'Auge, journées du Patrimoine 2010” (în franceză). Association de Sauvegarde du Patrimoine d'Auberville. Accesat în .
- ^ a b c d „Ucciani à Villers”. Le Pays d'Auge (în franceză). octombrie 2012. Accesat în .
- ^ „Villers et ses peintres, exposition” (în franceză). Les nouvelles du Villare. iulie 2014. Accesat în .
- ^ „Archives de Paris 17e, acte de décès no 329, année 1963 (page 1/31)”. archives.paris.fr (în franceză). Accesat în .
- ^ „Registre journalier d'inhumation de Paris Père-Lachaise (page 25/31)”. archives.paris.fr (în franceză). Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dutour, Françoise; Egnell, Karin, Villers et ses peintres (1858-1930), (catalogue d'exposition), Imprimerie Moderne de Bayeux, 2014.
- Egnell, Karin, Ucciani à Villers, Le Pays d'Auge (société savante), octombrie 2012 ISSN 1149-3305
- Egnell, Karin, Eugène Bénet et le Poilu victorieux, Le Pays d'Auge (société savante), noiembrie–decembrie 2014 ISSN 1149-3305
- Giansily, Pierre-Claude, Histoire de la peinture en Corse aux XIXe et XXe siècles. Dictionnaire des peintres, iunie 2010 ISBN: 978-2-915922-36-3
- Nigaglioni, Michel-Édouard, Encyclopédie des Peintres actifs en Corse, Editions Alain Piazzola, 2013 ISBN: 978-2-915410-93-8
- Catalog illustré du Salon des artistes français, 1933
- L'art de vivre à Villers au XIXe et XXe siècle, Ouest-France (Pays d'Auge), 18 iunie 2014 ISSN 0999-2138
- Peintres du Pays d'Auge, Journées du Patrimoine, Le Pays d'Auge et Ouest-France (Pays d'Auge), septembrie 2010 ISSN 0999-2138
- Villers et ses peintres (évènement), Ouest-Franța (Pays d'Auge), 12 iunie 2014 ISSN 0999-2138