Moșna, Sibiu

Coordonate: 46°5′32″N 24°23′44″E ({{PAGENAME}}) / 46.09222°N 24.39556°E
Moșna
— sat și reședință de comună —
Vedere asupra satului Moşna
Moșna Moșna (România) Localizarea satului pe harta României
Moșna Moșna (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Moșna

SIRUTA	145113
Atestare	1283

Populație (2021)
- Total	2.137 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557160
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Moșna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) Moșna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Moșna, alte denumiri: Meșindorf sau Mojna (în dialectul săsesc Meschn, Maešn, în germană Meschen, Moschen, în maghiară Muzsna, Szászmuzsna sau Muzsna) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Moșna este situată în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în Româniapreistorică cu material aparținând culturii Petrești. În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii Coțofeni, iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua epocă a fierului, ce conține fragmente de vase, o ceașcă celtică și o sabie.

În incinta fortificației medievale s-au găsit materiale ceramice cu urme de arsură din epoca fierului și ceramică din secolul al VI-lea.

În secolul al XIV-lea se construiește o bazilică gotică trinavată, cu Hramul "Sf. Maria".

În anul 1485 biserica se reconstruiește aproape în întregime, din vechea bazilică păstrându-se doar zidurile exterioare, interiorul fiind transformat în biserică sală.

În anul 1780, cu prilejul reparațiilor la salcristia bisericii luterane s-a găsit un tezaur monetar format din 380 de monede romane de agint, cea mai veche datată din perioada împăratului Nero iar cea mai recentă din perioada Severus Alexander.

În cel mai vechi document care se referă la localitățile săsești din zona Târnavelor, datat în anul 1283, apare menționat numele preotului din Moșna (Petrus). Moșna era o comună deosebit de prosperă și până în 1533 a fost în competiție cu Mediaș și cu Biertan pentru a deveni reședință de scaun, titlu obținut până la urmă de Mediaș.

Satul Moșna a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Târnava Mare din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

Cele două biserici românești din Moșna au fost construite concomitent, una lângă alta, în anul 1841. Acest fapt l-a determinat pe protopopul Ștefan Moldovan de la Mediaș să scrie: „Înse la an[ul] 1841 – de o dată și uniții și neuniții s-au apucat și și-au redicat biserici noue de pie[a]tră una lângă alta, și mulți din iei cu mintea liniștită și mai senato[a]să le-au zis - că o parte din doue în loc de biserică se edifice una șco[a]lă, și se o provedia cu dascăl harnic, că și într-o biserică pot încape cu toți; înse cei interesați n-au lăsat neci unul se scadia dintru ale sale. Și așia acum stau doue biserici vecine, neci una gata cum se cade, și ambele mai totdeauna – afară de Pasci – goale de oameni, căci aceștia fără neci o învățietură se mulțămesc a înnota în prostie, și se bucură că-și pot mâna animalele până la pășune în zile de duminică și serbăto[a]re.”^[2]

În perioada interbelică localitatea a făcut parte din județul Târnava Mare. Din 1968 face parte din județul Sibiu.

Economie

Economia localitățiii este bazată pe activități în domeniul morăritului și panificației și comerțului precum și în domeniul agriculturii prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor.

Monumente

Biserica ortodoxă română, construcție din 1841,
Biserica română unită, construcție din 1841,
Biserica evanghelică-luterană, construcție secolul al XV-lea

Biserica

Biserica evanghelică fortificată, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află în prezent la Biserica Evanghelică-Luterană din Cincu.

Lucrări de renovare, transformare și adăugire au fost făcute în anii 1575, 1630, 1658, 1698, 1701,1718, 1763, 1791, 1824, 1878, 1919, 1998 și 2000. ^[3]

Fortificația

În 1520 au început și lucrările de construire a incintei fortificației. Zidurile aveau o înălțime de 9 metri și descriau un traseu dreptunghiular. Turnul de poartă se află la sud-est (inițial era la est).

Personalități

Stephan Ludwig Roth (1796-1849), gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran

Localități înfrățite

Ilsfeld, Germania
Tremblay, Franța

Vezi și

Biserici fortificate din Transilvania

Galerie de imagini

Moşna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
1826 - Danga pentru vitele din Moşna
Biserica Evanghelică-Lutherană

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Petru Magdău, Un manuscris al lui Ștefan Moldovan: Schițe istorice despre starea bisericească a districtului gr[eco]-cat[olic] al Mediașului în anul 1852, în: Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 2008, pag. 534.
^ Meschner Chronik^{[nefuncțională]}

Bibliografie

Șotropa, Ionel, Moșna. Monografie, Editura Etape, Sibiu, 2001 ISBN 973-9090-86-9
Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
Mărculeț V., Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) din regiunea Mediașului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma (Greco-Catolic), Mediaș, București, 2005, ISBN 973-0-03881-3.
Mărculeț V., Mărculeț Cătălina, Mărculeț I., Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
I. Moise. Județul Sibiu, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1981
Sabin A. Luca, Z. Karl. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, ISBN 973-590-856-5
N. Coloianu, Ghe. Dragu. Județul Sibiu, Ed. Academiei RSR, București 1976

Legături externe

ro Informații și fotografii Arhivat în 17 aprilie 2007, la Wayback Machine.
ro Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
en Fortified churches from Transylvania Arhivat în 8 februarie 2011, la Wayback Machine.
de Kirchenburgen in Siebenbürgen Arhivat în 22 octombrie 2016, la Wayback Machine.
hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în 7 noiembrie 2017, la Wayback Machine.
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
ro Biserica fortificata Mosna
Biserica fortificata de la Mosna, 28 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] Petru Magdău, Un manuscris al lui Ștefan Moldovan: Schițe istorice despre starea bisericească a districtului gr[eco]-cat[olic] al Mediașului în anul 1852, în: Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 2008, pag. 534.

[3] Meschner Chronik^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]