La Cenerentola

La Cenerentola
Gioachino Rossini - La Cenerentola - Pagina de titlu al libretului - Genova 1817
Genul	operă-comică
Ciclul	două acte
Compozitorul	Gioachino Rossini
Libretul	Jacopo Ferreti
Data premierei	25 ianuarie 1817
Locul premierei	Teatro della Valle din Roma
Limba	italiană
Durată	2 ½ ore
Locul acțiunii	Palatul Prinților, Italia, Rococo
Modifică date / text

Cenușăreasa (în italiană La Cenerentola ossia La buontà in trionfo) este o operă comică în 2 acte de Gioachino Rossini, după un libret de Jacopo Ferreti. Premiera operei a avut loc la Teatro Valle (Teatro della Valle) din Roma, în ziua de 25 ianuarie 1817.

Durata operei: cca 2 ½ ore.

Cenerentola (Cenușăreasa) este sora vitregă și săracă a celor două surori, Clorinda si Thisbe, fiicele lui Don Magnifico, baron de Montefiascone. Când Don Ramiro (prinț de Salerno, deghizat și prezentat ca fiind valetul Dandini), o vede pe Cenușăreasa, cei doi se îndrăgostesc imediat. Cenușăreasa reușește să ajungă la bal, ca o misterioasă doamnă, iar prințul Don Ramiro îi declară din nou iubirea sa. Dar, Cenușăreasa dispare, lăsând în urma ei una dintre brățări, fără a uita să-i spună să o găsească, dacă o iubește cu adevărat. Mai târziu, când prințul Don Ramiro îl vizitează pe Don Magnifico, vede pe brațul Cenușăresei o brățară identică, iar adevărul iese la iveală, spre furia neputincioasă a surorilor.

• Don Ramiro, prinț de Salerno (tenor)
• Dandini, valetul său (bariton)
• Don Magnifico, baron de Montefiascone, tatăl lui Clorinda și Tisbe (bas)
• Clorinda, una din fiicele sale (soprană)
• Tisbe, altă fiică a lui Don Magnifico (mezzo-soprană)
• Angelina (numită „La Cenerentola” - „Cenușăreasa”), fiica vitregă a lui Don Magnifico (soprană)
• Alidoro, filozof și dascăl al lui Don Ramiros (bas)
• oaspeți, invitați la bal, servitori

• Operă
• Operetă

• Cenușăreasa (acțiunea operei)
• Operă-film, Opera din Brașov, producție TVR, 1995, subtitrare în limba română https://www.youtube.com/watch?v=d02att7W-EM

v • d • m Gioachino Rossini Opere Demetrio e Polibio (1806) La cambiale di matrimonio (1810) L'equivoco stravagante (1811) L'inganno felice (1812) Ciro in Babilonia, ossia La caduta di Baldassare (1812) Scara de mătase (1812) La pietra del paragone (1812) L'occasione fa il ladro (1812) Il Signor Bruschino, ossia Il figlio per azzardo (1813) Tancred (1813) Italianca în Alger (1813) Aureliano in Palmira (1813) Turcul în Italia (1814) Sigismondo (1814) Elisabetta, regina d'Inghilterra (1815) Torvaldo e Dorliska (1815) Bărbierul din Sevilla (1816) La gazzetta (1816) Otello, sau Il moro di Venezia (1816) La Cenerentola, ossia La bontà in trionfo (Cenușăreasa) (1817) Coțofana hoață (La gazza ladra) (1817) Armida (1817) Adelaide di Borgogna (1817) Mosè in Egitto (1818) Adina, ossia Il califfo di Bagdad (1818) Ricciardo e Zoraide (1818) Ermione (1819) Eduardo e Cristina (1819) La donna del lago (1819) Bianca e Falliero, ossia Il consiglio dei Tre Maometto (1819) Maometto secondo (1820) Matilde di Shabran, ossia Bellezza, e cuor di ferro (1821) Zelmira (1822) Semiramida (1823) Il viaggio a Reims, ossia L'albergo del giglio d'oro (1825) Le siege de Corinthe (1826) Ivanhoé (1826) Moise et Pharaon, ou Le passage de la Mer Rouge (1827) Le Comte Ory (1828) Wilhelm Tell (1829)