[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Olteni, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Olteni
Oltszem
—  sat  —
Biserica reformată
Biserica reformată
Olteni se află în România
Olteni
Olteni
Olteni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°58′37″N 25°50′56″E ({{PAGENAME}}) / 45.97694°N 25.84889°E

Țară România
Județ Covasna
ComunăBodoc

SIRUTA63919
Atestare documentară1332[1]

Altitudine[3]551 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total711 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527036
Prefix telefonic+40 x67 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Olteni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Olteni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Olteni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Olteni (maghiară Oltszem, germană Altzen) este un sat în comuna Bodoc din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt.

Profesor Ioan Tomole: Cartea - "Dacii,romanii si românii,in hidronime sitoponime slave",p.27 :"Volosnâi. In judetul Covasna,pe valea Oltului,in apropiere de Sfantu Gheorghe,se afla satul Olteni. Asezarea Olteni este atestata documentar,pentru prima data,in anul 1332,cu apelativul Oloznui,in evidentele contabile ale trimisilor Papei de la Roma,pentru colecta in Transilvania. Oloznui e slavul Volosnâi = Valea ,Satul Românilor.

Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc.

Scurt istoric

[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1332.

Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip Ariușd-Cucuteni-Tripolie, dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip Cucuteni-Ariușd, fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.

Obiective tuistice

[modificare | modificare sursă]
  • Castrul Roman
  • Biserica reformată
  • Castelul Mikó

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, I. Pisota, E. Mihai, M. Ivănescu. Ed. Academiei R.S.R. București 1975
  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 484
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Google Earth 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]