John R. Searle
Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie, folosește o exprimare alambicată sau stâlcește limba română. Puteți contribui prin corectarea greșelilor. |
John R. Searle | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (92 de ani)[7][8][9][10][11] Colorado, SUA |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii |
Religie | ateism |
Ocupație | filozof cadru didactic universitar[*] cercetător al inteligenței artificiale[*] lingvist |
Limbi vorbite | limba engleză[12] |
Activitate | |
Alma mater | Christ Church[*][1] University of Wisconsin–Madison Shorewood High School[*] |
Organizație | Universitatea Berkeley din California |
Influențat de | Ludwig Wittgenstein |
Premii | Bursă Guggenheim[*] ()[2] National Humanities Medal[*] ()[3] Albertus-Magnus-Professur[*] ()[4] prix Jean-Nicod[*] ()[5] Premio Internacional de Ensayo Jovellanos[*] ()[6] Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] Rhodes Scholarship ()[1] |
Semnătură | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
John Rogers Searle (AFI: [/sɜrl/]) (n. 31 iulie 1932, Denver, Colorado) este un filozof american. Principalele sale domenii de activitate sunt filozofia limbajului, filozofia minții, ontologie socială precum și părți din metafizică. Searle este profesor de filozofie la Universitatea Berkeley din California.
Forța ilocuționară
[modificare | modificare sursă]Primele studii ale lui Searle continuau eforturile de cercetare ale profesorilor săi John Langshaw Austin si Peter Frederick Strawson. Actele vorbirii lui Searle au dezvoltat analizele actelor performative descrise de John Langshaw Austin. Searle s-a concentrat doar asupra actelor ilocuționare, actele performate atunci când spui ceva.
In analiza propozițiile (vezi Speech Acts p. 22)
- Sam fumează frecvent.
- Fumează Sam frecvent?
- Sam, fumează frecvent!
- Ar fuma Sam frecvent.
au fiecare același conținut propozițional, Sam fumează, dar diferă din punctul de vederea al forței ilocuționare , fiind respectiv o afirmație, o întrebare, un ordin, sau o exprimare a unei dorințe.
Searle explica modul in care forța ilocuționară a unei propoziții poate fi descrisă ca respectând anumite reguli, anumite condiții. Aceste reguli trasează circumstanțele și scopurile fiecărui act ilocuționar. Searle propune patru tipuri generale de reguli.
De obicei o ilocuție are un conținut propozitional specificabil. De pilda, o cerere are un conținut viitor în timp ce o declarație poate avea orice tip de conținut. Unele ilocuții cum sunt urările nu au nici un asemenea conținut.
Anumite condiții de background sunt necesare pentru succesul oricărui act ilocuționar. de exemplu, pentru succesul unei cereri, este necesar ca cel care o primește să fie capabil să o îndeplinească, iar cel care o formulează să creadă in abilitatea sa de a o putea indeplini. Pentru ca o urare să aibă succes cei doi trebuie să se fi întâlnit sau măcar cunoscut. Searle numește toate acestea condiții preparatorii.
O urare poate fi nesinceră. Dar pentru a mulțumi cuiva e necesar ca vorbitorul să fie sincer in aprecieri, si pentru a pune sincer o întrebare, el trebuie să-si dorească să primească un răspuns. Searle a numit asta condiția de sinceritate.
In cele din urmă și cea mai importantă condiție cere ca fiecare ilocuție să fie descrisă in termenii a exact ceea ce încercă să facă. Astfel o aserțiune contează exact pe prezumția că acel ceva se întâmplă cu adevărat. O întrebare contează doar ca o încercare de a obține o informație suplimentară. A mulțumi cuiva contează doar ca o exprimare a gratitudinii. Asta asumă intenția vorbitorului sau intentionalitatea propozitiei, idee care a devenit un focus in operele de maturitate ale lui Searle.
Inteligență artificială puternică
[modificare | modificare sursă]Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului si reductionismului în favoarea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc).
Camerei chinezestiIntenționalitatea sta în inima teoriei lui Searle a Camera chinezească argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot minți.
Intenționalitatea
[modificare | modificare sursă]Searle a generalizat mai apoi aceasta descriere a forței ilocuționare si a tratat-o ca un caz specific al intentionalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității si a numit-o direcție de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentala se muleaza pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre minte către lume. Dar daca altcineva ridică mâna și vrea sa culeagă floarea scopul sau este ca lumea să se muleze peste starea lui mentală. Deci direcția de suprapunere este dinspre lume către minte.
El a utilizat termenul background, intr-un mod strict tehnic, in linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul ca el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului in care ceilalti pot lua parte la activitățile intenționale.
Intenționalitatea socială
[modificare | modificare sursă]Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate in contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamna proprietate. Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și asa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă in sens comun . In tratatul Collective intentions and actions Searle cauta sa explice intentiile colective ca o forma distincta de intentionalitate.
Teze ale intenționalității
[modificare | modificare sursă]- 1. Comportamentul intențional există, și el nu este suma comportamentelor intenționale individuale.
- 2. Intențiile colective nu pot fi reduse la cele individuale.
- 3. Cele doua teze functioneaza doar daca :
- a. Societatea constă in nimic altceva decit din indivizi, nu exista o conștiință de grup.
- b. Intenționalitatea individuală sau de grup e independentă de adevărul sau falsitatea credințelor individuale.
Searle dezvolta o notatie a intentiei colective care le leaga pe cele doua dar le tine in acelasi timo distincte. De aceea:
- 4. Intentionalitatea colectivă presupune un sens de Background al celuilalt ca actor social – capabil sa ia parte la activitati colective.
In final toate acestea la un loc conduc la concluzia ca:
- 5. Teoria intentionalității si notiunea de background, sunt capabile sa explice intentionalitatea colectiva .
Construcția realității sociale
[modificare | modificare sursă]Searle a aplicat recent analiza intentionalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intentionalitatii combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei este o bacnotă de zece lei doar in virtutea acestei intentionalitati colective . Si asta pentru ca cei care o folosesc cred in valoarea ei economica. asta in ciuda faptului ca guvernul român se străduiește să-i dea valoare. Imaginați-vă că vreți să cumparati ceva de la cineva care nu-i recunoaste valoarea. Pina nu-l convingeti ca are valoarea, bacnota nu e decât o bucată de hârtie colorată. Asemenea obiecte constructe sociale ne fac viețile mai ușoare. Chiar limba pe care o folosim, proprietatea sau relațiile cu ceilalți depinde de asemenea intenționalități.
Spre finalul cărții The Construction of Social Reality(Construcția realității sociale) Searle prezintă argumente in favoarea unui realism in filozofia modern .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]All by John Searle:
- Consciousness - Annu Rev Neurosci. 2000;23:557-78. Review.
- 'Is the Brain a Digital Computer? Presidential Address to the American Philosophical Association Arhivat în , la Wayback Machine.
Opera selectivă
[modificare | modificare sursă]- Speech Acts. En Essay in the Philosophy of Language , (1969)
- The Campus War, (1971)
- Expression and Meaning. Studies in the Theory of Speech ActsMeaning, (1979)
- "Minds, Brains and Programs", The Behavioral and Brain Sciences.3, pp. 417–424. (1980)
- Intentionality. An Essay in the Philosophy of Mind, (1983)
- Minds, Brains and Science, Harvard University Press, Cambridge, Mass. (1984)
- Foundations of Illocutionary Logic, in colaborare cu Daniel Vanderveken, 1985;
- Mind, Language and Society. Philosophy in the Real World, 1988.
- studiul "Collective intentions and actions".(1990) in Intentions in Communication J. M. P. R. Cohen, & M. and E. Pollack. Cambridge, Mass.: . MIT Press: 401-416.
- The Construction of Social Reality, (1995)
- Rationality in Action, MIT Press, (2001)
- The Rediscovery of the Mind, (1995) ISBN 0-262-69154-X
- The Construction of Social Reality, 1996;
- The Mistery of Conciousness, 1997;
- John Searle (Philosophy Now), Nick Fotion, ISBN 1-902683-09-9
- Mind, (2004)
Traduceri în limba română
[modificare | modificare sursă]- În colecția Plural a Editurii Polirom a apărut traducerea lucrării Realitatea ca proiect social (2000);
- Mintea - scurtă introducere în filosofia minții", traducere Iustina Cojocaru, Editura Herald, București, 2013.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Rhodes Scholar Database, accesat în
- ^ http://www.gf.org/fellows/all-fellows/john-r-searle/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ John Searle (în engleză), National Endowment for the Humanities[*], accesat în
- ^ https://amp.phil-fak.uni-koeln.de/professorinnen/2013-john-searle, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.institutnicod.org/seminaires-colloques/prix-jean-nicod/?lang=en Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.premiojovellanos.com/todas-las-ediciones.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ John Searle, Munzinger Personen, accesat în
- ^ John Rogers Searle, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ John Searle, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ John Searle, Internet Philosophy Ontology project, accesat în
- ^ John Rogers Searle, Babelio
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- John Searle on mind, matter, consciousness and his theory of perception - Interview on the 7th Avenue Project radio show
- John Searle's Machines Like Us interview Arhivat în , la Wayback Machine.
- Conversations with Searle Arhivat în , la Wayback Machine..
- Interview in Conversations with History Arhivat în , la Wayback Machine. series. Available in webcast Arhivat în , la Wayback Machine.
- Coversations Conversations with History:John R. Searle pe YouTube
- Video or transcript of an interview with John Searle on language, writing, mind, and consciousness
- John Searle la Internet Movie Database
- Webcast of Philosophy of Society lectures
- Philosophy of Language: an interview with John Searle Arhivat în , la Wayback Machine. ReVEL, vol. 5, n. 8, 2007.
- The Moscow Center for Consciousness Studies video interview with John Searle Arhivat în , la Wayback Machine. 2011-06-13
- BBC Reith Audio Lectures - John Searle: Minds, Brain & Science (1984) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Searle's May 2013 TED talk, "Our shared condition -- consciousness"
Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului |
Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell | John R. Searle | W.O. Quine | Ludwig Wittgenstein |
- Nașteri în 1932
- Nașteri pe 31 iulie
- Absolvenți ai Christ Church, Oxford
- Absolvenți ai University of Wisconsin–Madison
- American Rhodes Scholars
- Americani în viață
- Cadre didactice universitare ale University of California, Berkeley
- Cercetători ai inteligenței artificiale
- Contracultura anilor 1960
- Epistemologi
- Filozofi din secolul al XX-lea
- Filozofi din secolul al XXI-lea
- Filozofi americani
- Filozofi analitici
- Filozofi contemporani
- Filozofi ai limbajului
- Guggenheim Fellows
- Laureați ai Premiului Jean Nicod
- Membri ai Academiei Americane de Arte și Științe
- Membri ai Academiei Europene de Științe și Arte
- Oameni din Denver, Colorado
- Studii de conștiență
- Teoreticieni ai teoriei comunicației
- Oameni de știință din statul Colorado