Ioachim I al Constantinopolului
| Ioachim I | |
 Semnătura lui Ioachim I | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XV-lea  |
| Decedat | 1504 Țara Românească |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | preot |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Ioachim I (în greacă Ἰωακείμ Α΄, transliterat: Ioakeim 1; n. secolul al XV-lea – d. 1504, Țara Românească) a fost un cleric ortodox grec, care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului din 1498 până în 1502 și pentru scurt timp în 1504.
Biografie
[modificare | modificare sursă]În ceea ce privește viața timpurie a lui Ioachim înainte de a deveni patriarh al Constantinopolului, se știe că a fost mitropolit al Dramei și că era tânăr, nu deosebit de învățat, dar foarte abil în chestiuni bisericești și cu multe virtuți.[1] În toamna anului 1498 a fost ales patriarh cu sprijinul regelui Constantin al II-lea al Georgiei, luând locul lui Nifon al II-lea, care, la rândul său, era sprijinit de domnii Țării Românești.[2]:198 Georgia era o țară creștină independentă de Imperiul Otoman și semiautonomă din punct de vedere religios, dar care putea uneori să exercite o influență impresionantă în cadrul alegerilor patriarhale.[2]:196
În calitate de patriarh, Ioachim a fost destul de popular în cadrul credincioșilor săi: în timp ce se afla pe drum către Georgia pentru a strânge fonduri, mitropolitul Selymbriei i-a oferit sultanului o mie de monede din aur pentru a fi numit patriarh în locul lui Ioachim, dar credincioșii loiali patriarhului au adunat aceeași sumă și i-au plătit-o sultanului pentru a evita destituirea lui Ioachim.[3] În primăvara anului 1502, Ioachim a fost totuși destituit de sultanul Baiazid al II-lea, atunci când acesta din urmă a descoperit că Ioachim a dispus construirea unei biserici creștine de piatră fără permisiunea sa.[3]
După destituirea lui Ioachim, a fost ales din nou ca patriarh Nifon al II-lea, care însă a refuzat acest post. Atunci conducătorii Țării Românești și-au mutat sprijinul către Pahomie I, care a fost ales patriarh la începutul anului 1503 și a păstorit aproximativ un an, până la începutul anului 1504,[4] atunci când prietenii lui Ioachim au adunat 3500 de monede din aur pentru a-l reinstala pe tronul patriarhal (ei au plătit cu 500 de monede mai mult decât taxa obișnuită plătită sultanului pentru fiecare numire patriarhală).[3]
A doua perioadă de păstorire a lui Ioachim a durat doar câteva luni: la scurt timp după ce a fost ales, Ioachim a călătorit spre nord încercând să restabilească relații de prietenie cu inamicii săi politici, dar atât Radu al IV-lea cel Mare al Țării Românești, cât și Bogdan al III-lea cel Orb al Moldovei au refuzat să se împace cu el.[5] Ioachim a murit în 1504,[6] în timpul șederii sale în Țara Românească, la Târgoviște sau la Dârstor, fiind urmat din nou de Pahomie I.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ B.G.Niebuhr, I.Bekker, ed. () [1584]. „Historia Politica et Patriarchica Constantinopoleos”. Corpus scriptorum historiae byzantinae, Volume 49. Bonn. pp. 135–141.
- ^ a b Runciman, Steven (). The Great Church in captivity
. Cambridge University Press. pp. 196, 198. ISBN 978-0-521-31310-0.
- ^ a b c R. Janin (). „Costantinople, Patriarcat grec”. Dictionnaire d'histoire et de géographie ecclésiastiques(d). 13. Paris: Letouzey et Ané. 676.
- ^ „Joachim I”. Ecumenical Patriarchate. Accesat în .
- ^ Iorga, Nicolae. Byzance après Byzance. p. 85. ISBN 2-7158-0913-1.
- ^ Kiminas, Demetrius (). The Ecumenical Patriarchate. Wildside Press LLC. p. 37. ISBN 978-1-4344-5876-6.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Historia politica et patriarchica Constantinopoleos, Cap XIV: P. Ioachimus, (trad. Martin Crusius, 1584) Primary source. la
| Funcții religioase | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Nifon al II-lea |
Patriarh ecumenic al Constantinopolului toamna 1498 – primăvara 1502 |
Succesor: Nifon al II-lea |
| Predecesor: Pahomie I |
Patriarh ecumenic al Constantinopolului începutul 1504 – toamna 1504 |
Succesor: Pahomie I |
