Kurdistan
| Kurdistan | |||
| Kurdistan كوردستان | |||
| |||
| |||
| Geografie | |||
|---|---|---|---|
| Suprafață | |||
| - totală | 640,456 km² | ||
| Cel mai mare oraș | Arbil (de facto) | ||
| Fus orar | UTC + 2 | ||
| Populație | |||
| Populație | |||
| - Recensământ 2022 | 70.000.000 | ||
| Densitate | 10 loc/km² | ||
| Limbi oficiale | kurdă, turcă, arabă, persană | ||
| Guvernare | |||
| Capitala | Arbil (de facto) | ||
| Economie | |||
| PIB (PPC) | |||
| PIB (nominal) | |||
| Monedă | liră turcă, rial iranian, dinar irakian, lira siriană | ||
| Coduri și identificatori | |||
Modifică date / text  | |||
Kurdistan (kurdă: كوردستان, însemnând "Pământul kurzilor"[2]; antic: "Corduene", vechi: "Koordistan", "Curdistan", "Kurdia", și Kurdă: "Kurdewarî") este numele unei regiuni geografice și culturale din Orientul Mijlociu, locuită cu preponderență de kurzi.
Kurdistanul cuprinde părți largi din estul Turciei (Kurdistanul turc), nordul Irakului (Kurdistanul irakian), nord-vestul Iranului (Kurdistanul iranian) și părți mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Siriei (Rojava) și din Armenia.[3]. Regiunea este delimitată aproximativ de munții Zagros și de culmile estice al munților Taurus.[4] [5][6][7] [8] [9]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Munți și râuri
[modificare | modificare sursă]Apele și munții Kurdistanului sunt caracterizate prin multe ploi și multă zăpadă. Rezervorul de apă din Orientul Mijlociu și Orientul Apropiat, formând sursa fluviilor Tigru și Eufrat. Cele mai importante râuri fiind: Murat, Micul Zab, Marele Zab, Peshkhābur și Dyala.
Munții sunt un lucru simbolic pentru kurzi.[10] Cei mai importanți dintre ei fiind: Ararat, Judi, Zagros, Shingar și Nisir.
Clima
[modificare | modificare sursă]Majoritatea regiunilor sunt caracterizate de un climat temperat continental - foarte cald vara și foarte frig iarna. Cu toate astea, solul este foarte fertil. Precipitațile variază între 200 și 400 mm pe an în vale, iar între 700 și 3.000 mm pe an în munți.
Petrol și gaze naturale
[modificare | modificare sursă]Petrolul din Irak este foarte important pentru kurzi, fiind estimat 45 de miliarde de barili, reprezentând a șasea rezervă ca număr din lume. Extracția rezervelor a început în 2007. Regimul din Irak controlează rezervele din Mosul și Kirkuk, regiuni considerate de guvernul kurdistanian ca aparținând de teritoriul lor.
În Kurdistan investesc guvernul irakian, guvernul turc și alți 40 de investitori străini.[11][12]
Conflicte și controverse
[modificare | modificare sursă]Integrarea în Turcia a regiunilor majoritare de kurzi a fost disprețuită de către kurzi, și a creat un conflict pe termen lung cu mii de vieți pierdute. Au fost create multe rebeliuni kurde, incluzând cele din 1920 de sub Imperiul Otoman, iar după sub Statul turc - incluzând Republica Ararat din 1927. Toate au fost distruse de către autorități. Regiunea a fost declarată o zonă militară închisă, unde străinii nu aveau voie să intre între anii 1925 și 1965.[13][14][15]
În 1983, provincile kurde au fost plasate sub legea marțială, ca răspuns la activitățile separatiste ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan.[16][17] Între anii 1980 și 1990 a avut război de gherilă, în urmă căruia multe orașe kurde au fost distruse. Mai multe de 37.000 de oameni au fost omorâți și sute de mii de oameni au fost obligați să își părăsească casele. Conflictele s-au mai ușurat după ce în 1999, Uniunea Europeană i-a încurajat să aibă mai multă toleranță față de kurzi. După 2004, violența a crescut din nou și granița dintre Turcia și Irak rămâne tensionată.[18]
Kurdistanul, în prezent
[modificare | modificare sursă]În iunie 2014, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că sprjină crearea unui stat independent kurd pe teritoriul Irakului, luând o poziție împotriva celei susținute de către SUA, care ar prefera ca Irakul să rămână unit.[19] Și Turcia susține ideea unui stat kurd. Având în componența sa circa 20 de milioane de etnici kurzi, echivalentul a 20% din populație, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiției și Dezvoltării, Huseyin Celik, a declarat că Turcia observă cum situația din Irak „este din ce în ce mai rea și se pare că acesta va fi divizat”.[20]
În iulie 2014, Statele Unite și-au prezentat dezacordul și s-au împotrivit proiectului anunțat de președintele Kurdistanului irakian privind organizarea unui referendum pe tema independenței regiunii autonome.[21]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Kurdish Studies Program”. Florida State University. Accesat în .
- ^ Kurdistan, Encyclopaedia Britannica
- ^ The Columbia Encyclopedia, Ediția a șasea, 2005. - Accesată la data de 2009.06.07
- ^ Kurdistan, Encyclopaedia Britannica - Accesată la data de 2009.06.07
- ^ StackPath (în engleză), newspakistan.tv, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Nordland, Rod (), After 6,000 Years of Human Habitation, One Family and Lots of Mice (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331
- ^ StackPath (în engleză), newspakistan.tv, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Home (în engleză), Persia Digest
- ^ Nordland, Rod (), After 6,000 Years of Human Habitation, One Family and Lots of Mice (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331
- ^ John Bulloch and Harvey Morris, No Friends but the Mountains: The Tragic History of the Kurds, ISBN 0-195-08075-0
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „First Shipment of Kurdistan Crude Arrives in Turkey”. BrightWire. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ M.M. Gunter, The Kurds and the future of Turkey, 184 pp., Palgrave Macmillan, 1997. (see p.6)
- ^ G. Chaliand, A people without a country: the Kurds and Kurdistan, 259 pp., Interlink Books, 1993.(see p.250)
- ^ Joost Jongerden,The settlement issue in Turkey and the Kurds: an analysis of spatial policies, modernity and war, 354 pp., BRILL Publishers, 2007.(see p.37)
- ^ Kurd, The Hutchinson Unabridged Encyclopedia including Atlas, 2005
- ^ "[1], NY Times, 28 September 2007
- ^ "Turkish soldiers killed in blast", BBC News, 24 May 2007
- ^ Israelul sprijină crearea unui stat kurd, ca răspuns la anunțul jihadiștilor privind crearea unui „califat islamic“. Turcia s-ar putea opune - sursa, 30 iunie 2014, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014
- ^ O nouă țară pe harta lumii: Kurdistanul plănuiește un referendum de independență. Israelul susține ideea, 1 iulie 2014, Mircea Barbu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014
- ^ Administrația americană se opune referendumului privind independența Kurdistanului irakian, 4 iulie 2014, Radu Eremia, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014
| ||||||||||||||||||||||||||||
