[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Greenwashing

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

BP folosește culoarea verde și o floare stilizată în logo-ul său, produsele și stațiile sale de servicii. Având în vedere că companiile din sectorul petrolifer au un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, practica lor publicitară poate fi considerată greenwashing.[1]

Greenwashing (din engleză, „green”, verde, și „whitewash”, a vărui sau a acoperi) este o formă de propagandă în care se folosesc discursuri ecologiste în mod înșelător pentru a promova percepția că produsele, obiectivele sau politicile unei organizații sunt prietenoase cu mediul înconjurător.[2][3][4]

De multe ori, există dovezi că o organizație practică greenwashing atunci când se observă diferențe semnificative în cheltuieli: când se investește semnificativ mai multă bani în promovarea caracterului ecologist decât în practici cu adevărat ecologice.[5]

Eforturile de ecoblanchiment variază de la schimbarea numelui sau etichetei unui produs pentru a evoca mediul natural, fără a se schimba impactul său asupra mediului sau asupra sănătății, până la campanii publicitare multimilionare care prezintă companii cu un impact semnificativ asupra mediului ca fiind respectuoase față de natură.[6][7]

Deși greenwashingul nu este o practică nouă, utilizarea sa a crescut în ultimii ani pentru a satisface cererea consumatorilor care caută produse și servicii prietenoase cu mediul, exacerbând problema din cauza lipsei de reglementare adecvată.[8]

Criticile sugerează că creșterea greenwashingului, asociată cu o reglementare ineficace, contribuie la scepticismul consumatorilor în ceea ce privește activismul ecologist și reduce puterea consumatorului de a îndruma companiile către soluții cu adevărat prietenoase cu mediul în procesele de producție, distribuție sau comercializare.[8]

Multe companii folosesc greenwashingul ca o modalitate de a îmbunătăți percepția publică despre marca lor. Divulgarea informațiilor de către companii este făcută în mod tendențios pentru a maximiza percepția de legitimitate. Cu toate acestea, există un număr tot mai mare de audituri sociale și de mediu care iau poziție și dezvăluie înșelăciunile în absența supravegherii și verificării publice externe.[9][10]

  1. ^ Pearce, Fred (), „Greenwash: BP and the myth of a world 'Beyond Petroleum', The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077 
  2. ^ Vidal, Dominique; Badie, Bertrand (), El estado del mundo 2011 (în spaniolă), Ediciones AKAL, ISBN 978-84-460-3266-3 
  3. ^ Kahle, Lynn R.; Gurel-Atay, Eda (), Communicating Sustainability for the Green Economy (în engleză), Routledge, ISBN 978-1-317-47401-2 
  4. ^ „El engaño verde”, El País (în spaniolă), , ISSN 1134-6582 
  5. ^ Acaroglu, Leyla (). „What is Greenwashing? How to Spot It and Stop it” (în engleză). Disruptive Design. 
  6. ^ „The History of Greenwashing and its Modern Evolution” (în engleză). The Climate Club. 
  7. ^ „Top 10 Greenwashing Companies In America” (în engleză). HuffPost. . 
  8. ^ a b Dahl, Richard (), „Greenwashing: Do you know what you're buying?”, Environmental Health Perspectives, 118 (6), pp. A246–252, doi:10.1289/ehp.118-a246, ISSN 1552-9924, PMC 2898878Accesibil gratuit, PMID 20515714 
  9. ^ Laufer, William S. (), „Social Accountability and Corporate Greenwashing”, Journal of Business Ethics (în engleză), 43 (3), pp. 253–261, doi:10.1023/A:1022962719299, ISSN 1573-0697 
  10. ^ Seele, Peter; Gatti, Lucia (), „Greenwashing Revisited: In Search of a Typology and Accusation‐Based Definition Incorporating Legitimacy Strategies”, Business Strategy and the Environment (în engleză), 26 (2), pp. 239–252, doi:10.1002/bse.1912, ISSN 0964-4733