Gherman Pântea
 | Acest articol poate fi extins cu text tradus din articolul corespunzător din Wikipedia în engleză.
Click pe [arată] din partea dreaptă pentru a citi instrucțiuni importante înainte de traducere.
|
| Gherman V. Pântea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 13 mai 1894 Zăicani, Imperiul Rus  |
| Decedat | (73 de ani) București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | diplomat avocat politician militar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea din Odesa |
| Activitate | |
| A luptat pentru | Imperiul Rus Republica Democratică Moldovenească România |
| Ramura | Armata Imperială Rusă Armata Basarabiei Forțele Terestre Române |
| Ani de serviciu | 1915–1917 1917–1919 1941 |
| Gradul | Podporucik Maior |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Sfântului Gheorghe Ordinul Sfântului Vladimir |
| Cariera politică | |
| Miskîi holova Odesî[*] | |
| În funcție – | |
| Primar de Chișinău | |
| În funcție – | |
| În funcție – | |
| În funcție – | |
| Senator al României | |
| Partid politic | PNL Partidul Țărănesc din Basarabia |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gherman Pântea (n. 13 mai 1894 Zăicani, județul Bălți – d. 3 februarie 1968, București) a fost un avocat, director general (ministru) al apărării în Guvernul Basarabiei, militar și politician român din Basarabia, membru al Sfatului Țării, de trei ori primar al orașului Chișinău și primar general al Odesei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A fost fiul avocatului Vasile Pântea și a Ioanei Pântea, având gradul de locotenent în Armata Imperială Rusă unde a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe, fiind translator pentru trupele ruse și cele române pe frontul român.[1] În Basarabia Pântea a luat parte la întâlnirile bolșevicilor, împreună cu Ion Buzdugan.[2]
Până la venirea trupelor române în Basarabia, provocată de încercarea RUMCEROD-ului de a aresta deputații pro-români ai Sfatului Tării și preluarea puterii prin mijloace militare, a fost, împreună cu Ion C. Inculeț și Pantelimon Erhan, filorus și anti-unionist,[3][4] aceștia fiind acuzați de Blocul Moldovenesc de atitudine pro-rusă, acuzatie în urma căreia G. Pândrea și P. Erhan își dau demisia.[4]
Curriculum
[modificare | modificare sursă]La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România.
- Participant la Primul Război Mondial;
- A fost ministru (Director general de război și marină, între 11 decembrie 1917 și ziua Marii Uniri) în Guvernul Basarabiei;
- Primar al orașului Chișinău de trei ori (1923, 1927 - 1928, 1932);
- Între 1941 - 1944 - primar general al orașului Odesa.[5]
După 1945, având în vedere că fusese, pe timpul războiului, primar al orașului Odesa, capitala Guvernământului Transnistriei, autoritățile l-au învinuit de masacrele și deportările din timpul războiului și în 1952 este condamnat la 10 ani de detenție, dar în anul 1955 a fost amnistiat. Realitatea este că Pântea nu a sprijinit crimele regimului antonescian, ci a încercat să oprească deportările evreilor, a încurajat normalizarea relațiilor economice din oraș și a încercat să colaboreze pașnic cu vechii funcționari sovietici (tendința regimului de la București fiind aceea de a-i înlocui peste tot pe aceștia cu funcționari români lipsiți de pregătire sau de cunoașterea limbii locale).[6]
În 1968 a murit în circumstanțe misterioase (a căzut mort după ce a băut o ceașcă de cafea într-o cafenea).
În prezent numele său îl poartă o stradă din Chișinău, sectorul Rîșcani.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Rolul organizațiilor militare moldovenești în actul unirii Basarabiei (1932)
- Unirea Basarabiei (1943)
- Autorul unor memorii rămase în manuscris.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Constantin, p.35-36
- ^ Suveică, Svetlana (). Basarabia în primul deceniu interbelic (1918–1928): modernizare prin reforme. Editura Pontos. p. 68.
- ^ „Unirea Basarabiei cu Regatul român.Studiu relativ la implicarea militarilor”. Accesat în .
- ^ a b „27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Țara, prima verigă în înfăptuirea [[România Mare|României Mari]] (2)”. Accesat în . Conflict URL–wikilink (ajutor)
- ^ Basarabeanul care a reconstruit orașul Odessa din temelii
- ^ Vladimir Solonari. „A conspiracy to murder: explaining the dynamics of Romanian 'policy' towards Jews in Transnistria”. Accesat în .
- ro Vitalie Ciobanu, "Directoratul general de război și marină al Basarabiei (1917-1918)", in the Moldovan Ministry of Defense Cohorta. Revistă de Istorie Militară, Nr.1/2007, p. 93-102
- ro Ion Constantin, Gherman Pântea între mit și realitate[nefuncțională] (with a foreword by Mircea Druc), Editura Biblioteca Bucureștilor, Bucharest, 2010. ISBN 978-973-8369-83-2
- Dennis Deletant, Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania, 1940-1944, Palgrave Macmillan, London, 2006. ISBN 1-4039-9341-6
- ro Lidia Kulikovski, Margarita Șcelcikova (eds.), Presa basarabeană de la începuturi pînă în anul 1957. Catalog Arhivat în , la Wayback Machine., at the B. P. Hasdeu Municipal Library of Chișinău; retrieved 31 octombrie 2011
- Mark Mazower, Hitlers Imperium: Europa unter der Herrschaft des Nationalsozialismus, C. H. Beck, Munich, 2009. ISBN 978-3-406-59271-3
- ro Doina Otelița, "Problema Basarabiei în evoluția raporturilor româno-sovietice: 1918-1924" Arhivat în , la Wayback Machine., in 1 December University of Alba Iulia Buletinul Cercurilor Științifice Studențești, Arheologie - Istorie, Nr. 1, 1995, p. 213-216
- ro Liviu Rotman (ed.), Demnitate în vremuri de restriște Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Hasefer, Federation of Jewish Communities of Romania & Elie Wiesel National Institute for Studying the Holocaust in Romania, Bucharest, 2008. ISBN 978-973-630-189-6
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ion Constantin, Gherman Pântea, între mit și realitate, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2006. (http://www.bibliotecametropolitana.ro/Uploads//3_2011/141906.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Cum un mareșal sovietic l-a salvat de la moarte pe primarul român al Odessei în 1941 Arhivat în , la Wayback Machine., 28 noiembrie 2011, Igor Cașu, Historia
- Primari ai orașului Chișinău Arhivat în , la Wayback Machine. - Departamentul „Memoria Chișinăului” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu”
- 10+3 primari ai Chișinăului Arhivat în , la Wayback Machine., vipmagazin.md
- FOTO VIDEO Basarabeanul care a reconstruit orașul Odessa din temelii, 20 mai 2014, Eugenia Pogor, Adevărul
| Predecesor: Vasile Bârcă (prima oară) |
Primar al Chișinăului (prima oară) 1923 |
Succesor: Nicolae Bivol (prima oară) |
| Predecesor: Sebastian Teodorescu |
Primar al Chișinăului (a doua oară) 1927 – 1928 |
Succesor: Ion Negrescu |
| Predecesor: Constantin Ionescu |
Primar al Chișinăului (a treia oară) 1932 |
Succesor: Dimitrie Bogos |
| ||||||||||
- Articole ce pot fi traduse din limba engleză
- Nașteri în 1894
- Nașteri pe 13 mai
- Decese în 1968
- Decese pe 1 februarie
- Decese pe 3 februarie
- Autori români
- Avocați români
- Creștini ortodocși estici din Republica Moldova
- Decorați cu Ordinul Sfântul Gheorghe (Rusia)
- Directori Generali ai Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei
- Editori de ziare moldoveni
- Editori de ziare români
- Persoane care au ajutat evreii în timpul Holocaustului
- Magistrați români
- Militari români
- Militanți ai românismului
- Politicieni români
- Politicieni din România Mare
- Membri ai Sfatului Țării
- Miniștri apărării ai Republicii Democratice Moldovenești
- Oameni din Zăicani
- Oameni din ținutul Bălți
- Ortodocși români
- Personal militar al Republicii Democratice Moldovenești
- Primarii orașului Chișinău
- Primari ai Odesei
- Oameni din România interbelică după județ
- Români basarabeni
- Militari români în Primul Război Mondial
- Înmormântări în Cimitirul Bellu
- Deținuți la canalul Dunăre–Marea Negră
- Decese în București