[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Blanche de Namur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Blanche de Namur
Date personale
Născută1320
Namur, Valonia, Belgia Modificați la Wikidata
Decedată1363
Comuna Tønsberg, Vestfold, Norvegia Modificați la Wikidata
PărințiIoan I, marchiz de Namur
Marie de Artois
Frați și suroriGuy II, Marquis of Namur[*][[Guy II, Marquis of Namur (Marquis of Namur)|​]]
Philip III, Marquis of Namur[*][[Philip III, Marquis of Namur (Marquis of Namur)|​]]
John II, Marquis of Namur[*][[John II, Marquis of Namur (Marquis of Namur)|​]]
Guillaume Ier de Namur[*][[Guillaume Ier de Namur (Marquis of Namur)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuMagnus al IV-lea al Suediei
CopiiHaakon al VI-lea al Norvegiei
Eric al XII-lea al Suediei
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
Familie nobiliarăCasa de Dampierre
Regină consort a Suediei
Domnie1335–1363
Încoronare22 iulie 1336
Regină consort a Norvegiei
Domnie1335–1343

Blanche de Namur (1320–1363) a fost regină-consort a Suediei și Norvegiei, ca soție a regelui Magnus al IV-lea al Suediei.

Blanche a fost fiica cea mare a lui Ioan I, marchiz de Namur și a Mariei de Artois. Pe linie paternă ea a fost membră a puternicei Case de Dampierre, fiind nepoată a contelui Guy de Flandra. Pe linie maternă, Blanche a fost rudă cu casa regală franceză, mama ei fiind fiica lui Filip de Artois, un strănepot al regelui Ludovic al VIII-lea al Franței, și deci membră a liniei junior a Casei de Capet.

Nu se știe cum s-a ajuns ca regele Suediei și Norvegiei să se căsătorească cu o femeie din Namur. În iunie 1334 el a călătorit din Norvegia la Namur pentru a o cere de soție. În Namur ei s-au logodit și Magnus s-a întors în Suedia în toamna anului 1334. Blanche a părăsit Namur în toamna anului 1335 și nunta a avut loc în octombrie sau începutul lunii noiembrie 1335, eventual la Castelul Bohus. . Drept cadou de nuntă Blanche a primit provincia Tunsberg în Norvegia și Lödöse în Suedia; Tunsberg a fost schimbat în 1356 pentru Bohus, Marstrand, Elfsyssel, Ranrike și Borgarsyssel. Încoronarea Blanchei a avut loc în iulie 1336, la Marea Biserică din Stockholm.[1]

Ei au avut doi fii, Eric și Haakon, plus cel puțin trei fiice care au murit de mici. S-a convenit ca Eric să moștenească Suedia și Haakon Norvegia. Când Haakon a devenit Haakon al VI-lea al Norvegiei în 1355, Eric s-a răzvrătit împotriva tatălui său și a fost numit co-conducător al Suediei.

  1. ^ Nordberg (2001), p. 69-72