Babadag
| Babadag | |||
| — oraș — | |||
 Parcul din Babadag | |||
| |||
  Babadag Babadag (România) | |||
| Coordonate: 44°53′36″N 28°42′43″E / 44.89333°N 28.71194°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Tulcea | ||
| SIRUTA | 159650 | ||
| Atestare documentară | 1263 | ||
| Reședință | Babadag[*] | ||
| Componență | Babadag[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Babadag[*] | Georgian Caraman[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 121 km² | ||
| Altitudine maximă | 120 m.d.m. | ||
| Altitudine minimă | 15 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 9.213 locuitori | ||
| - Densitate | 82 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Babadag (în turcă Babadağ, în trecut și Babatag) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele de Babadag vine din limba turcă și s-ar traduce ca Muntele Tatălui, o referire la misticul Sari Saltuk Baba (d.1297) care a venit pe aceste meleaguri pentru a răspândi credința musulmană.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Clima este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitică și calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba sau Koyun Baba (tur. "Tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "Dealul ars").[3]
Economie
[modificare | modificare sursă]Până la jumătatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronuntat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. In prezent, pe raza orasului Babadag functioneaza numeroase societati comerciale, avand variate obiecte de activitate.[4]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Babadag
Români (66,36%)
Romi (16,23%)
Turci (2,42%)
Alte etnii (5,28%)
Necunoscută (9,71%)
Componența confesională a orașului Babadag
Ortodocși (68,69%)
Musulmani (20,76%)
Alte religii (0,48%)
Necunoscută (10,07%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Babadag se ridică la 9.213 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.940 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (66,36%), cu minorități de romi (16,23%), turci (2,42%) și altele (4,96%), iar pentru 9,71% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,69%), cu o minoritate de musulmani (20,76%), iar pentru 10,07% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
|
|
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Orașul Babadag este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Georgian Caraman[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 7 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă romană numită Vicus Novus, menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).
Prima atestare documentară este din 1263, cu ocazia venirii lui Sari Saltuk Baba în Dobrogea. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Baba Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare.
În perioada 1677-1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului ca reședință a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu aceasta amestecul pașei din Babadag în politica internă a celor două țări române.[9]
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]În centrul orașului se găsește Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Baba Dede, foarte vizitat de aleviți. Un alt obiectiv turistic este Muzeul de Artă Orientală, găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea se află ruinele unei fortărețe romane din secolele IV-V d.Hr.
La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetății numită local Heracleea, de fapt o cetate genoveză (numită probabil Bambola sau Stavrichi) construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea – prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Țării Românești și ulterior cucerită de către otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzându-și treptat importanța în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.
În prezent, turiștii care vizitează Babadagul dispun de următoarele posibilități de cazare: Cabana Babadag [1], hotelul "La Parmac" și Popasul "Doi Iepurași" (la 6 km., pe drumul E87).
Educație
[modificare | modificare sursă]Orașul deține o bună tradiție în învățământul școlar, cu deosebite rezultate la olimpiade naționale. Toate aceste merite pornesc din școala generală nr. 1 "Mircea Cel Bătrân", școala generală nr.2 cu clasele I-VIII , școala generală nr.3 "Constantin Brâncoveanu", și Liceul "Dimitrie Cantemir" ce are în componență o grădinița cu program normal și o grădiniță cu program prelungit[10].
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Aurel Toma (1911 - 1980), boxer;
- Kemal Karpat (1923 - 2019), istoric turc;
- Albert Poch (1930 - 2013), grafician;
- Nelu Stănescu (1957 - 2004), fotbalist;
- Laurențiu Iorga (n. 1988), fotbalist;
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ primaria-babadag.ro, www.primaria-babadag.ro
- ^ primaria-babadag.ro, www.primaria-babadag.ro
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Monografia orașului Babadag, Cintian Barbuleanu, 1998
- ^ Liceul Babadag. „Liceul Babadag”. Accesat în 10 iulie 2024. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia orasului Babadag, Cintian Barbuleanu, Inspectoratul pentru cultura al judetului Tulcea, 1992
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
• Site web local Arhivat în , la Wayback Machine.
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Babadag |
- 24 iunie 2004: Babadag - "Pozati si cerul, sa ne vada Dumnezeu!"[nefuncțională], 24 iunie 2004, Mihai Munteanu, Cosmin Babii, Jurnalul Național
- Din Dobrogea - Haremuri si salvari la margine de Babadag, 17 februarie 2005, Carmen Plesa, Jurnalul Național
- Babadagul, în frumusețe și singurătate, 16 august 2011, Irina Munteanu, Jurnalul Național
| ||||||||||||||||
