Bogdan Stanoevici
Bogdan Stanoevici | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Bogdan Dragoș Aureliu Marian Stanoevici |
Născut | [2] București, România |
Decedat | (62 de ani)[3] București, România |
Cauza decesului | cauze naturale (fibroză pulmonară[*][4][5][6]) |
Număr de copii | 1 |
Cetățenie | România |
Etnie | sârb german grec turc |
Ocupație | actor politician |
Limbi vorbite | limba română limba franceză limba engleză[7] |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Cariera politică | |
Secretar de stat în Ministerul Culturii | |
În funcție – | |
Ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni | |
În funcție – [1] | |
Succedat de | Angel Tîlvăr |
Partid politic | IND |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Bogdan Stanoevici (n. , București, România – d. , București, România) a fost un actor și politician român. A fost absolvent al I.A.T.C. „I. L. Caragiale”, promoția 1982. În mai 1989 s-a stabilit prin căsătorie în Franța, unde și-a continuat cariera. S-a restabilit în România în 2011.
Cariera profesională și politică
[modificare | modificare sursă]Ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni
[modificare | modificare sursă]Între 5 martie și 17 decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernul Victor Ponta.[8] A căpătat notorietate în timpul mandatului său, între cele două tururi de scrutin, când și-a exprimat părerea în legătură cu românii din afara granițelor care nu au putut vota și au protestat. Acest lucru a condus la cererea demisiei de către manifestanții din țară și din afară.[9]
A mai fost secretar de stat al Ministerului Culturii începând din ianuarie 2015 până în decembrie 2015, când a fost demis din această funcție.[10]
Director al Circului Globus
[modificare | modificare sursă]A fost numit director general interimar al Circului Globus din București în perioada 2017–2020. La 3 februarie 2020, i-a încetat contractul de management după o misiune de control efectuată de Corpul de Control al primarului general, din care rezulta un management defectuos la nivelul instituției, atât în calitate de angajator cât și în calitate de ordonator terțiar de credite.[11]
Candidat la președinția României
[modificare | modificare sursă]La alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 a candidat ca independent, obținând 0,43 % din voturile exprimate în primul tur.
Activist politic și mișcarea antivaccinistă
[modificare | modificare sursă]În contextul pandemiei de COVID-19 din anul 2020 s-a remarcat prin participarea la protestul antivacciniștilor în Piața Victoriei, cerând „imunizare naturală” și demisia guvernului Orban. Un protest asemănător, al antivacciniștilor, avusese loc în urmă cu o zi, în Bulgaria.[12] În cele din urmă s-a îmbolnăvit de COVID-19 și a făcut o formă gravă a bolii.[13]
Candidat la Primăria Municipiului București
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 27 septembrie 2020 a candidat din partea Partidului Social Democrat Independent[14] pentru funcția de Primar General al Municipiului București, scrutin la care a obținut 2.324 voturi, adică 0,35% din totalul voturilor exprimate.[15]
Candidat pentru un mandat de deputat
[modificare | modificare sursă]La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 a candidat din partea PER[16] pentru un mandat de deputat, scrutin la care PER a obținut 65.808 de voturi, adică 1,12 % din totalul voturilor exprimate.
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- 1977-1989 în România - 13 lungmetraje, între care:
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978) – tânărul care cântă la chitară
- Tridentul nu răspunde (1980), regia: Șt. Traian Roman
- Destinația Mahmudia (1981), regia: Alexandru Boiangiu
- Trandafirul galben (1982)
- Melodii la Costinești (1983), regia: Constantin Păun
- Să mori rănit din dragoste de viață (1984)
- Noi, cei din linia întîi (1986) – soldatul Lică
- Sania albastră (1987) - Adrian
- Secretul lui Nemesis (1987)
- François Villon – Poetul vagabond (1987)
- Rezervă la start (1988), regia: Anghel Mora
- Dans la cage (1989), regia: Bogdan Drăgulescu
- 1995 Illusions de Salah Sermini
- 1997 La guerre de vide de Nicolas Cabos
- 1999 Bac 14 de Giovani Quene
- 2001 La Ferme de Mathieu Zeitindjioglou
- 1993 Half Spirit de Henri Barges
- 1997 Bingo de Maurice Illouz
- 2001 L'engrenage de Frank Nicotra
- 2003 Quicksand de John Makenzie
- 2004 Toronto R-V. de Andra Nicols
- 2005 Tertium non datur de Lucian Pintilie
- 2015 Cel ales de Cristian Comeaga – X
- 2018-2019 Fructul oprit, producator Ruxandra Ion – Marius Cristescu
Televiziune
[modificare | modificare sursă]- 1979-1989 în România - 16 tele-filme
- 1992 Counterstrike de Bruno Gantillon, sezon 2, ep. 20, Ripped from the grave
- 1993 Les compagnons de Christiane Spiero
- 1997 Un petit grain de folie de Sébastien Grall
- 1998 Nemuritorul de Denis Berry, sezon 6, ep. 9, Deadly Exposure – Sears
- 1999 Stress de Jérôme Boivin
- 1999 Mélissol de Jean-Pierre Igoux, sezon 1, ep.7, Paranoïa – Radhu
- 2002 Le camarguais de Patrick Volson, sezon 1, ep.3, Paddy – Vlad
- 2002 Lyon police speciale de Dominique Tabuteau
- 2003 L'affaire martial de Jean-Pierre Igoux
- 2004 Vive mon entreprise de Daniel Losset – Batalan
- 2004 Les Cordier, juge et flic de Éric Summer, sezon 12, ep.3, La rançon – Chailleux
- 2004 Louis la Brocante de Bruno Gantillon, sezon 8, ep. 1, Louis et les deux mousquetaires – Dimitriu
- 2010 Merci papa, merci maman de Vincent Giovanni – Alexandru
- 2010 The Human Resources Manager de Eran Riklis
- 2011 Hard de Cathy Verney, sezon 2, ep. 1 – Arpad
- 2011 Aïcha de Yamina Benguigui, sezon 1, ep. 3, La grande débrouille
- 2012 Interpol de Franck Ollivier, sezon 3, ep. 4, Les poupée russes – Alexei Dupond-Karlov
- 2013 Svolta de Cédric Deneubourg – Bogdan
Teatru
[modificare | modificare sursă]- 1979-1989 în România – 10 piese de teatru, printre care :
- Jocul dragostei și al întâmplării (Pierre de Marivaux) de Dragoș Galgoțiu
- Așteptând pe altcineva (Paul Ioachim) de Tudor Mărăscu
- Între etaje (Dumitru Solomon) de Amza Pellea
- 1981 Fata din Andros (Terențiu) de Grigore Gonța
- 1991 Ces fous hypocrites (Teodor Mazilu) de Bogdan Stanoevici
- 1992 Faisons un rêve (Sacha Guitry) de Jaques Lorcey
- 1993 Le Système Ribadier (Georges Feydeau) de Bogdan Stanoevici
- 1994 Dix petits negres (Agatha Christie) de Marc Lesage
- 1995 Dr. Jekill & Mr. Hyde (Robert Louis Stevenson) de Marc Lesage
- 1996 Le Premier (Israel Horovitz) de Marc Lesage
- 1999 Les portes du ciel (Jacques Attali) de Stéphane Hillel
- 2005 Nietzsche, Wagner et autres Cruautes (Gilles Tourman) de Marc Lesage
- 2006 Luv (Murray Schisgal)
Decesul
[modificare | modificare sursă]Cauza decesului o constituie infecția cu Covid-19.[17]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Bogdan Stanoevici Ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, accesat în
- ^ Bogdan Stanoevici
- ^ Bogdan Stanoevici a murit de Covid. Actorul a criticat măsurile de protecție și a participat la mitinguri împotriva măstii sanitare
- ^ Reacţii în urma decesului lui Bogdan Stanoevici. Ştefănescu: A murit cu zile, infectat cu un microb din spital. Şoşoacă: Se vindecase de COVID-19, Mediafax,
- ^ Monica Pop, dezvăluiri șocante în cazul morții lui Bogdan Stanoevici: „Ăsta e motivul pentru care l-au dus la Pantelimon”, PlayTech.ro, , accesat în
- ^ Mirel Curea[*] (), Exclusiv: Adevărul despre Bogdan Stanoevici. Care este, de fapt, cauza decesului, Capital[*], accesat în
- ^ Romanian Star Bogdan Stanoevici and Director Timon Birkhofer on Reel Hollywood Live (în engleză), accesat în
- ^ Marcu, Diana (), „Bogdan Stanoevici, ministrul pentru Românii de pretutindeni în Guvernul Ponta 3: „Sunt mândru că Alain Delon m-a servit cu șampanie"”, gandul.info, accesat în
- ^ Lazăr, Ana Maria (), „Regretul lui Stanoevici după remaniere”, infoprut.ro, accesat în
- ^ Andreescu, Crișan (), „Bogdan Stanoevici, demis din postul de secretar de stat al Ministerului Culturii”, dcnews.ro, accesat în
- ^ „Firea l-a dat afara pe directorul Circului, viitor candidat la Primaria Capitalei”, ziare.com, , accesat în
- ^ Pop, Alexandru (), „Protest al antivacciniștilor în Piața Victoriei. Participă Adrian Severin și Bogdan Stanoevici”, newsweek.ro, accesat în
- ^ „Fostul ministru Bogdan Stanoevici, cunoscut drept un militant anti-mască, are COVID-19 și este intubat”, ziare.com, , accesat în
- ^ „Alegeri locale - Tur 1, 27 Septembrie 2020”. prezenta.roaep.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
Bogdan Dragoș Aureliu Marian Stanoevici
, filtrare: Municipiul București → Primar general - ^ „Alegeri locale 2020”. rezultatevot.ro.
- ^ „PER: Vestea că Bogdan Stanoevici s-a stins ne-a doborât; pierderea este uriașă”, agerpres.ro, , arhivat din original la , accesat în
- ^ „Bogdan Stanoevici a murit după ce s-a infectat cu COVID-19”. www.digi24.ro. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Interviuri
Print
- Întoarcerea fiului risipitor - Bogdan Stanoevici, Ines Hristea, 15-22 aprilie 2011, Formula AS, numărul 965, 16210 caractere, arhiva.formula-as.ro
Online
- Bogdan Stanoevici: „Am refuzat să fiu cel mai tare figurant din Franța”, Gabriela Lupu, 9 martie 2011, 14268 caractere, romanialibera.ro
- Bogdan Stanoevici: „Grupul Song a avut două șanse: Tudor Vornicu și Nicu Ceaușescu", Gabriela Lupu, 10 martie 2011, 2148 caractere, romanialibera.ro
- Interviu cu actori. Bogdan Stanoevici, de pe scena marilor spectacole pe scena politicii. „Am avut doi tați adoptivi: pe Tudor Vornicu și pe Amza Pellea”, Germina Olteanu, 7 septembrie 2014, 6866 caractere, evz.ro
- Nașteri în 1958
- Nașteri pe 22 ianuarie
- Decese în 2021
- Bucureșteni
- Absolvenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
- Actori de film români
- Actori de teatru români
- Actori români din secolul al XX-lea
- Actori români din secolul al XXI-lea
- Actori de teatru francezi
- Actori francezi din secolul al XX-lea
- Actori francezi din secolul al XXI-lea
- Actori de televiziune francezi
- Candidați la funcția de Președinte al României - 2019
- Decese cauzate de insuficiență respiratorie
- Francezi de origine română
- Guvernul Ponta
- Oameni ai Ministerului de Externe al României
- Politicieni români din secolul al XXI-lea
- Români expatriați în Franța
- Români reîntorși în România
- Secretari de stat ai României
- Români incinerați
- Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)
- Sârbi din România