Alexandru Zub

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Membru titular al Academiei Române

Alexandru Zub
Istoricul Alexandru Zub
Date personale
Născut	12 octombrie 1934 Vârfu Câmpului, România
Cetățenie	România
Ocupație	istoric
Limbi vorbite	limba română[1][2] limba franceză[1]
Activitate
Educație	Facultatea de Istorie din Iași
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Organizație	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Lucrări remarcabile	„Mihail Kogălniceanu, istoric”, „Vasile Pârvan, efigia cărturarului”
Modifică date / text

Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, Botoșani) este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004.

Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase, ca deținut politic).

Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.

• După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași.
• Din 1963 a lucrat în cercetare, inițial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" din Iași.
• În 1973 a devenit doctor în științe istorice.
• Din 1989 este director al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași. S-a aplecat asupra unor personalități ale istoriografiei românești: Mihail Kogălniceanu.
• Din 2006, este șeful secției istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.

Și-a legat numele de editarea unor lucrări de referință ale marilor istorici români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ș.a.

Concepțiile sale privitoare la istorie și la menirea istoricului le-a expus în volumele:

• A scrie și a face istorie (1981)
• Biruit-au gândul (1983)
• De la istoria critică la criticism (1985)
• Cunoaștere de sine și integrare (1986)
• Istorie și istorici în România interbelică (1989)
• Istorie și finalitate (1991)
• În orizontul istoriei (1994)

Acestora li se adaugă:

• Junimea, implicații istoriografice (1974)
• Eminescu. Glose istorico - culturale (1994)
• La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994)
• Imperiul reîntregirii (1995)
• Chemarea istoriei (1997) ș.a.

A realizat pentru străinătate o serie de sinteze:

• Mihail Kogălniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
• Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (1978)
• À la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983)
• Les dilemmes d'un historien: V. Pârvan (1985)

Sub coordonarea sa au apărut mai multe volume tematice, între care:

• A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985)
• La Revolution Française et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989)
• Temps et changement dans l'espace roumain. Fragments d'une histoire des conduites temporelles (1991)
• Victor Slăvescu (1993)
• Ion Nistor (1993)
• Ilie Minea (1996)
• I. D. Ștefănescu (1997) ș.a.

Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociației Istoricilor Americani, al Societății Internaționale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaționale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, conferit de guvernul francez.

Alexandru Zub este autorul unui număr mare de lucrări de istorie, dintre care menționăm următoarele:

• "Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971);
• "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1973);
• "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (Ed. Junimea, Iași, 1974; ed. II, 2003);
• "Mihail Kogălniceanu istoric" (Ed. Junimea, Iași, 1974);
• "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (Ed. Științifică și Enciclopedică/Ed. Militară, București, 1975)
• "Junimea. Implicații istoriografice" (Ed. Junimea, Iași, 1976);
• "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978);
• "Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens, 1877-1977, mit Beiträgen von Alexandru Zub und Gerhard Ernst" (Osteuropainstitut, Regensburg, 1978);
• "A scrie și a face istorie. Istoriografia română postpașoptistă" (Ed. Junimea, Iași, 1981);
• "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (Ed. Junimea, Iași, 1983);
• "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (Ed. Sport-Turism, București, 1983);
• "L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983);
• "Mihail Kogălniceanu" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984; ed. II, Institutul European, 2004);
• "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX" (Ed. Academiei, București, 1985; ed. II, cu subtitlul "Istoriografia română sub semnul modernității", Ed. Enciclopedică, București, 2000);
• "Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985);
• "Cunoaștere de sine și integrare" (Ed. Junimea, Iași, 1986; ed. II, cu subtitlul "Identitate, durată, devenire istorică", Ed. Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2004);
• "Istorie și istorici în România interbelică" (Ed. Junimea, Iași, 1989; ed. II, 2003);
• "Istorie și finalitate" (Ed. Academiei, București, 1991; ed. II, cu subtitlul: "În căutarea identității", Ed. Polirom, Iași, 2004);
• "La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze" (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
• "Eminescu. Glose istorico-culturale" (Ed. Enciclopedică “Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994);
• "În orizontul istoriei" (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
• "Impasul reîntregirii" (Ed. Timpul, Iași, 1995; ed. revăzută și întregită, 2004);
• "Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă" (Ed. Junimea, Iași, 1997);
• "Discurs istoric și tranziție" (Ed. Institutul European, Iași, 1998);
• "Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture" (Ed. The Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, 2000);
• "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (Ed. Institutul European, Iași, 2000);
• "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România" (Ed. Polirom, Iași, 2002) - împreună cu Sorin Antohi;
• "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (Ed. Institutul European, Iași, 2002);
• "Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol" (Ed. Institutul European, Iași, 2004);
• "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (Ed. Institutul European, Iași, 2005);
• "Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri" (Ed. Polirom, Iași, 2005);
• "Romanogermanica. Secvențe istorico-culturale" (Ed. Universității „Al. I. Cuza“, Iași, 2005).

• Istoriografia română
• Lista membrilor Academiei Române

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – Z
• Alexandru Zub - de la suferinta la seninatate Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 10 februarie 2007, Alexandru Mihalcea, România liberă
• „Securitatea a incercat in mod indirect sa ma atraga“. Interviu cu Alexandru ZUB, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 336, august 2006
• [1], interviu cu Eugenia Vodă, Emisiunea Profesioniștii