Acipenser

Acipenser; Fosilă: Campanian - Holocen PreЄ Є O S D C P T J K Pg N
	Nisetru (Acipenser guldenstaedtii)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Infraîncrengătură:	Gnathostomata
Nanoîncrengătură:	Pisces
Supraclasă:	Osteichthyes
Clasă:	Actinopterygii
Subclasă:	Chondrostei
Ordin:	Acipenseriformes
Familie:	Acipenseridae
Gen:	Acipenser; Linnaeus, 1758
Specii
	17 specii, vezi text
	Modifică text

Acipenser este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride (Acipenseridae) răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică.

Descrierea

Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase.

Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei caudale normal, neprelungit. Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral.

Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și ochii situați lateral pe cap. Botul (rostrul) puternic, conic, ascuțit sau în formă de spadă, turtit dorsoventral, acoperit cu plăci, cu 4 mustăți circulare (rotunde) în secțiune pe fața inferioară, fără membrane senzitive. Dinții lipsesc.

Spiraculul și pseudobranhia sunt prezente. Radiile branhiostegale lipsesc. Aparatul opercular este redus la subopercular și un preopercular rudimentar. Branhiile operculare bine dezvoltate. Membranele branhiale, concrescute cu istmul în urma eventelor și nu formează o cută în partea posterioară. Palatopătratul articulat direct cu simplecticul; stilohialul se articulează cu partea posterioară a simplecticului. Stomacul divizat în două compartimente.

Sistematica

Sunt descrise 17 de specii, dintre care multe sunt amenințate cu dispariția.

Acipenser baerii J. F. Brandt, 1869 = Nisetrul siberian — în Siberia
- Acipenser baerii baerii J. F. Brandt, 1869
- Acipenser baerii baicalensis A. M. Nikolskii, 1896
- Acipenser baerii stenorrhynchus A. M. Nikolskii, 1896
Acipenser brevirostrum Lesueur, 1818 = Sturionul cu bot scurt — pe litoralul atlantic al Americii de Nord
Acipenser dabryanus A. H. A. Duméril, 1869 = Sturionul lui Dabry — în China
Acipenser fulvescens Rafinesque = Sturionul de lac — în Mississippi
Acipenser gueldenstaedtii J. F. Brandt & Ratzeburg, 1833 = Nisetrul — în Marea Caspică, Marea Neagră, Marea de Azov și fluviile ce se varsă în ele. Pe Dunăre ajunge până la Bratislava
Acipenser medirostris Ayres, 1854 = Sturionul verde — în nordul Oceanului Pacific
Acipenser mikadoi Hilgendorf, 1892 = Sturionul de Sahalin — în Marea Okhotsk, Marea Japoniei
Acipenser naccarii Bonaparte, 1836 = Sturionul de Adriatica — în Marea Adriatică
Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828 = Viza — în Marea Caspică și Marea Aral și fluviile care se varsă în ele, în fluviile din nordul Mării Negre, de la Dunăre până la Kuban
Acipenser oxyrinchus Mitchill, 1815 = Sturion de Atlantic — pe litoralul atlantic al Americii de Nord
- Acipenser oxyrinchus desotoi Vladykov, 1955
- Acipenser oxyrinchus oxyrinchus Mitchill, 1815
Acipenser persicus Borodin, 1897 = Sturionul persan — în bazinul caspic
Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 = Cega — în fluviile din nordul Mării Negre și Mării Caspice, de la Dunăre până la Kuban și Terek. Lacurile Ladoga, Onega și Dvina nordică
Acipenser schrenckii J. F. Brandt, 1869 = Sturionul de Amur — în nord-vestul Oceanului Pacific și în fluviul Amur
Acipenser sinensis J. E. Gray, 1835 = Sturionul chinezesc — în China
Acipenser stellatus Pallas, 1771 = Păstruga — în Marea Neagră, Marea de Azov, nordul Mării Caspice și fluviile care se varsă în ele
Acipenser sturio Linnaeus, 1758 = Șipul — pe litoralul atlantic al Europei până în Norvegia; mările Baltică, Nordului, Mediterană, Adriatică și Neagră. Urcă pe fluvii pe distanțe lungi.
Acipenser transmontanus J. Richardson, 1836 = Sturionul alb — pe litoralul pacific al Americii de Nord

Speciile din România

În apele României trăiesc 5 specii:

Note

^ Sepkoski, Jack (2002). „A compendium of fossil marine animal genera”. Bulletins of American Paleontology. 364: p.560. Arhivat din original la 23 iulie 2011. Accesat în 31 decembrie 2007. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

Bibliografie

Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
S. Cărăușu. Tratat de ihtiologie. București, 1952.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Acipenser

Wikispecies

Wikispecies conține informații legate de Acipenser

[Sepkoski2002-1] Sepkoski, Jack (2002). „A compendium of fossil marine animal genera”. Bulletins of American Paleontology. 364: p.560. Arhivat din original la 23 iulie 2011. Accesat în 31 decembrie 2007. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[1]