Științifico-fantasticul în Serbia
Științifico-fantasticul sârb cuprinde revistele, cărțile și filmele realizate în acest domeniu în Serbia.[1][2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, elemente ale științifico-fantasticului pot fi găsite în literatura sârbă, dar se consideră că întemeierea ei în perioada modernă începe cu lucrarea Posle milijon godina (După un milion de ani),[1] scrisă de Dragutin Ilić în 1889, care este considerată și prima piesă de teatru științifico-fantastică din istoria literaturii mondiale.[3][4] Piesa de teatru descrie povestea ultimelor două persoane rămase pe Pământ.[1] A urmat primul roman SF, cel al lui Lazar Komarčić Jedna ugašena zvezda (O stea dispărută), în 1892[1] (sau 1902).[4] Romanul prezintă călătoria transcendentală a unui om foarte impresionat de imensitatea universului și de aventurile sale în spațiul cosmic.[1]
Đorđe Lobačev (Ђорђе Лобачев, 1909–2002) a fost un scriitor și artist de benzi desenate, care a imigrat din Rusia (născut ca Юрий Лобачев) în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor pe vremea Revoluției Ruse.[1]
În 1928, omul de știință Milutin Milanković a scris cartea Kroz vasionu i vekove (Prin lumi și vremuri îndepărtate), care a combinat elemente de autobiografie, eseu științific și științifico-fantastic.[4]
În 1933, a fost publicată cartea Život u vasioni (Viața în univers) de Stojan J. Radonić, care se ocupă de ascensiunea, dezvoltarea și decăderea unei civilizații marțiene.[5]
Datorită celui de-al doilea război mondial a existat o pauză de continuitate și apoi au urmat câteva decenii fără multe nume proeminente.[1]
În anii 1970, lucrările SF au ajuns să fie studiate în mediul academic, iar pionierul acestei mișcări a fost Zoran Živković, el însuși scriitor și traducător de SF.[1]
În perioada anii 1970 - începutul anilor 1990, marile edituri de stat au avut de regulă câte o serie SF sau acest gen a fost publicat ca parte a unei serii pentru tineri în seriile de aventură.[1]
În secolul al XXI-lea, Zoran Živković, câștigător al Premiul World Fantasy, este considerat unul dintre cei mai cunoscuți autori sârbi de science fiction și poate cel mai cunoscut.
Literatură
[modificare | modificare sursă]În 1992, a apărut romanul lui Milorad Janković, Бледа месечева светлост (Lumina palida a lunii) la editura Flamarion (Фламарион) sub pseudonimul celebrului ecologist și biolog Milorad Janković. Romanul a fost publicat ca a 27-a carte din seria Znak Sagite (Знак Сагите).[6]
În 1998, a avut premiera piesa de teatru SF a lui Zoran Stefanović, Скаска о космичком јајету / Skaska o kosmičkom jajetu (O poveste despre un ou cosmic), un dialog poetic și conceptual despre piesele și viața lui Samuel Beckett.[7][8]
În 2012, Predrag Vukadinović a debutat la editura Everest Media cu romanul SF Тај необичан дан / Taj neobičan dan (Acea zi neobișnuită). Romanul conectează tema călătoriei în timp cu a Doua Venire a lui Isus Hristos, folosind concepte cosmologice și religioase.[9][10][11]
Romanul fantastic despre vampiri al lui Adrijan Sarajlija, Огледало за вампира / Ogledalo za vampira (Oglinda de vampir), a apărut în 2012 la Editura Signal (Библиотека „Сигнал“).[12][13]
Listă de scriitori
[modificare | modificare sursă]Filme
[modificare | modificare sursă]- Atomic War Bride (Rat, 1960)
- Svemirci su krivi za sve (Extratereștrii sunt de vină pentru tot, 1991)
- Zone of the Dead (Apocalypse of the Dead, 2009)[14]
- Technotise - Edit i ja (2009) animație[15]
- A.I. Rising (Ederlezi Rising, 2018)
Artiști
[modificare | modificare sursă]- Marko Đurđević
- Aleksa Gajić
- Borivoje Grbić
- Branislav Kerac
- Dražen Kovačević
- Zoran Janjetov
- Željko Pahek
- Darko Perović
- Vujadin Radovanović
- Rade Tovladijac
- Zoran Tucić
- Dobrosav Bob Živković
Premii
[modificare | modificare sursă]- Premiul Isidora Sekulić - acordat și pentru lucrări scrise SF
Reviste
[modificare | modificare sursă]- Online
Benzi desenate
[modificare | modificare sursă]- Technotise (2001, editura System Comics), album de benzi desenate creat de artistul Aleksa Gajić și scriitorul Darko Grkinić.[17] A fost adaptat în lungmetrajul de animație Technotise: Edit & I. Povestea este plasată în anul 2074. Gajić a declarat că a ales acel an, deoarece în 2074 va împlini 100 de ani.[18]
Fandom
[modificare | modificare sursă]Convenții
[modificare | modificare sursă]- Convenție Star Trek organizată de Photon Tide din Novi Sad, prezentată și în documentarul Trekkies 2 din 2004.[19][20]
- Beokon organizată de asociația Lazar Komarčić din Belgrad[1]
- Japanizam este organizată de Sakurabana[1]
- Festivalul Epic Fantasy și Tolkienfest[1]
Asociații și societăți
[modificare | modificare sursă]- Photon Tide din Novi Sad (http://www.photontide.org)
- SF Team (http://www.sftim.com)
- Art-Anima[1]
- Asociația Lazar Komarčić din Belgrad (http://www.lazarkomarcic.org.yu)[1]
- AVKF din Novi Sad[1]
- Holonet Serbia[1]
- KONEF (http://www.konef.org.yu Arhivat în , la Wayback Machine.)
- Sakurabana din Belgrad[1][21]
- Sci&Fi (http://www.sciencefiction.org.rs Arhivat în , la Wayback Machine.)
- Serbian Society for Science Fiction (http://www.sciencefiction.org.rs Arhivat în , la Wayback Machine.)
- „Nova” publicat de Photon Tide în cadrul revistei lunare de știință Astronomija[22]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s Darius Hupov, Panoramic SFF sârbesc (interviu cu Miloš Petrik), Galaxia 42 nr. 17 / mai 2021
- ^ Alexandru Lamba, Serbia, o altă insuliță, Galaxia 42 nr. 17 / mai 2021
- ^ English translation of Dragutin Ilić's sci-fi drama "After a Million Years"
- ^ a b c Živković, Zoran (). Enciklopedija naučne fantastike 1. Belgrade: Prosveta. p. 317.
- ^ Živković, Zoran (). Enciklopedija naučne fantastike 1. Belgrade: Prosveta. p. 318.
- ^ [Projekat Rastko] Mile Jankovic - Beli: Bleda meseceva svetlost (roman, 1974 / 1992), www.rastko.rs
- ^ Zoran Stefanović: "Fable of the Cosmic Egg, a patchwork melodrama" (1992), Contemporary Serbian drama, Project Rastko (English translation)
- ^ Bakić, Ilija. „Knjiga nove osećajnosti: „Slovenski Orfej“ Zoran Stefanović, izdavač Znak Sagite, Beograd, 1995.“, Vreme, Beograd, 18. 9. 1995.
- ^ “Pogled iz svemirskog broda”, Radio Beograd 202, Radio televizija Srbije, April 28, 2013 (audio)
- ^ Stefanović, Zoran. “Isus, ali ne onaj običan i očekivan” (an essay), Project Rastko, August 7, 2013
- ^ Еверест меди, ISBN 978-86-7756-024-9
- ^ A Mirror for the Vampire (Ogledalo za vampira, author's publication, 2012; Čarobna knjiga, 2013).
- ^ Art-Anima (în engleză), Art-Anima
- ^ „We haven't seen Zone Of The Dead and they're already planning a sequel”. Quiet Earth. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Technotise: Edit and I”. thebedlamfiles.com. .
- ^ Art-Anima (în engleză), Art-Anima
- ^ "SCENA", Vreme No. 574, vreme.rs
- ^ "Beograd budućnosti", vreme.rs
- ^ MaryAnn Johanson (). „Trekkies 2 (review)”. FlickFilosopher.com.
- ^ Nick Schager (). „Trekkies 2 (2004): D+”. Lessons of Darkness.
- ^ Sakurabana Beograd (în sârbă), Sakurabana Beograd, arhivat din original la , accesat în
- ^ Photon Tide (în sârbă), Photon Tide
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Științifico-fantasticul în Iugoslavia (perioada 1918–1991)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| Articole conexe |
|  |
|---|---|---|
| Literatura medievală |
| |
| Înainte de sec. XIX |
| |
| Sec. XIX |
| |
| Sec. XX |
| |
| Sec. XXI |
| |
| Premii literare | ||
| Vezi și | ||
